Irina Vendis
@irina-vendis
Sunt doar saudade intre Infinit si Heimat. Mulțumesc prietenului meu pentru că mă încurajează să scriu.
Orice plagiator s-ar putea justifica în acest fel, spunând că nu face decât să promoveze opera artistului pe care l-a plagiat!
În primul rând, e vorba de munca unui sculptor, care a investit creativitate în statueta lui, efort de realizare, originalitate. Iar tu mizezi pe efectul statuetei SALE în vizuala TA. Nu e corect!
În al doilea rând, e vorba de fotograful care a pozat statueta. Și el a investit talent și cunoștinte de specialitate, în alegerea subiectului, a unghiului, a luminii, a expunerii, etc.
Tu ai luat poza SA, ai adăugat câteva cuvinte, și, gata, e vizuala TA? O poți posta sub numele de CLAUDIA RADU?
De ce nu ai menționat în subsolul vizualei că statueta și fotografia ei nu îți aparțin? Atunci ai fi fost corectă față de munca celor doi artiști.
Țin să îți precizez că nu ai voie să utilizezi în colaje, fotomanipulări și alte experimente vizuale niciun element foto care să fie al altcuiva, pentru că atunci intri în contradicție cu drepturile lui de autor. Dacă nu e poza ta, atunci e FURT, oricât ai modifica-o tu prin culori și efecte și tăieturi în Photoshop!
Ai voie să faci fotomanipulări și experimente vizuale NUMAI cu elementele fotografiate de tine. Lucrurile astea s-au lămurit demult pe site-uri respectabile de fotografie precum BadOrGood, văd că aici legea copyright-ului nu e deloc înțeleasă!
Și nici dacă ai fi menționat în subsolul vizualei autorul fotografiei originale, nici atunci nu ai dreptul să o modifici și să o postezi sub numele tău pe alt site DECÂT CU ACORDUL AUTORULUI! Așa se face pe site-ul deviantart.com.
Ai voie să postezi imaginea cuiva, modificată sau nu, pe alt site, NUMAI DACÃ AUTORUL POZEI E DE ACORD. Deci, simpla menționare a sa nu e suficientă!
Îmi mențin opinia că vizuala de mai sus e un furt, și ar trebui ștearsă imediat de către editori. Pentru că văd că autoarea nu vrea să înțeleagă nici acum, când i-am atras atenția, CÃ FURÃ.
Pe textul:
„Repetiție" de Claudia Radu
Faptul că îți construiești plotul nu cu o acuratețe a detaliilor demnă de Agatha Christie, ci cu găuri mai mari decât un film de serie B cu buget redus, și mai știi să îți și aperi inadvertențele, mă dezamăgește.
De pildă, argumentezi că \"ÎN GENERAL victimele unui astfel de abuz nu mai sunt capabile sa ajute autoritatile\". Există programe de schimbare a identității martorilor, în care li se schimbă numele, actele, chipul prin operații estetice, li se dă o nouă viață în altă parte, etc.
Iar mafioții care au organizat un bordel cu crimă și tortură la comandă, gen Hostel, nu ar fi așa naivi încât să se bazeze pe un \"în general\", când orice greșeală i-ar fi costat securitatea personală a pieilor lor bătucite, fiind vorbă de crimă organizată, măcel la comandă, abator satanic 100%. Mai degrabă ar fi patrulat zeci de indivizi cu ceafa vălurită prin zonă, ca să taie boașele oricui milionar stupid ce o face pe șmecherul și să-i astupe gura vorbăreață cu ele. Și ca să nu zici că te trimit la filme de genul 8mm sau Hostel (oricum ești la ani-lumină de ele), citește măcar \"Seniorii crimei. Noile mafii contra democratiei\", ca să înțelegi adevărata lume și gândire a unor mafioți moderni. Chestii reale 100%. Ne vedem după ce-ți updatezi viziunea.
P.S. Cam greu să spargi CÂȚIVA DINȚI de marocan cu o doză de bere din aluminiu, nu? Poate voiai să zici cu o STICLÃ de bere. Vezi că dacă e clișeu, atunci trebuie menținut așa cum e el.
Pe textul:
„Firicel de salivă cu sânge" de Teo
\"munții bătrâni\"
mai banal adjectiv nici că se putea găsi
de ce să repeți ceea ce s-a mai spus de mii de ori? ce plăcere estetică poți găsi în asta? de ce să nu afli un adjectiv care să pună în valoare elementul central? de ce să nu te joci cu combinațiile inombrabile ale cuvintelor?
\"pietre osoase\"
comparația între pietre și oase, generată de trăsătura comună a durității sau de albeața calciului, s-a mai făcut în poezie. ceva nou?
\"acolo sunt dinții de lapte canini\"
canini nu rimează cu bătrâni never
și ce legătură au dinții de lapte cu restul? cum se integrează în context? au picat acolo ca nuca în perete
\"ACOLO sunt dinții de lapte\"
în munți? ce caută dinții de lapte tocmai în munți? cine i-a pierdut? copiii?
printre atâtea pietre osoase gigantești trebuie să ne căznim să căutăm cu imaginația niște minusculi dinți de lapte?
se simte că e un vers de umplutură, care sare fără nicio legătură de la munți tocmai la dinți
\"morțile sunt mai frumoase\"
numai acolo morțile sunt mai frumoase? dar în peisajul colinar de ce nu or fi morțile MAI frumoase? dar în Deltă nu e frumos să mori? dar la șes?
e un alt vers de umplutură și ăsta
\"cascade de prunci\"
cascade de prunci e o metaforă atât de căznită... sorry, dar pe mine expresia asta nefericită mă duce cu gândul doar la spermă. Numai acolo \"copiii\" curg în \"cascadă\".
\"brațe de lunci\"
altă alăturare care pare preluată direct din epoca lui Alecsandri. Pașoptism curat, parol! Până și pe vremea lui Eminescu se scria mai decent.
\"nopțile sunt de mătase\"
acest trop mă duce cu gândul la mileuri, carpete, bibelouri, mușamale cu floricele chinezești, etc
caută altceva, Silvia, care să mă facă pe mine ca și cititoare să exclam: \"ce epitet inedit a găsit poeta asta!\"
dar cu răscroita mătase nu poți sconta pe efectul ăsta
\"Izvoarele mute-n prăpastie curg\"
de ce MUTE? păi dacă se prăbușesc direct în ditamai prăpastia nu se aude niciun zgomoțel? sau a dat autoarea sonorul la minim?
încă un adjectiv trântit fără nicio socoteală, doar ca să iasă numărul de silabe
\"mătase\" nu rimează cu \"frumoase\"
în prozodie e socotită o rimă imperfectă, de evitat!
\"cocorii de dragoste țipă\"
parcă ești în filmul \"Letyat zhuravli\" de Kalatozov
sau, și mai pictural, zici că autoarea privește o stampă cumpărată de la chinezi și bagă în poem tot ce vede acolo: munți stilizați, cascade mute, cocori în călduri.
\"în aer domnește mirosul de pipă
oierii doinesc în amurg\"
\"Valea-i în fum, fluiere murmură-n stână\" (Eminescu, \"Sara pe deal\")
La Silvia e pipă, la Eminescu e fum. La Silvia sunt oieri doinași, la Eminescu sunt fluiere în stână. Ți se pare cunoscut, domnule Sămărghițan?
Mie mi se pare pastișă, dar fără a se preciza sursa.
prozodia e chinuită (11 silabe în versul 3 în loc de 8,
11 și 10 silabe în versurile 5-6 în loc de 8 silabe, cât ar fi cerut ritmul,
ultima strofă are 11-9-11-8 în loc de 8-9-9-8, cât ar fi cerut ritmul impus de prima strofă întregului text)
se sare complet aiurea de la rima îmbrățișată la cea împerecheată, doar din neputința de a controla necesitățile prozodice.
în consecință, mi se pare un text prost construit, cu tropi uzați, cu schema copiată de la Eminescu, un fel de \"Sara pe deal\" Reloaded, cu rime facile, fără a aduce nimic nou, o copiere servilă a poeziei sămănătoriste de prin primul deceniu al secolului trecut, dar fără vlagă, fără sare și piper, fără zvâc.
O fi el un poem pastoral, dar să vii în mileniul III cu imagini fumate (fie ele și cu tutun bun de pipă oierească) mi se pare vetust.
Steluța asta nu face cinste Agoniei.
E dată, de fapt, nu pentru valoarea textului, ci pe considerente emotive, pentru încurajare. Ceva de genul: \"hai să-i încurajăm și pe cei din fundu clasei, că poate îi motivăm\". Dar asta e cea mai subiectivă metodă critică, descalificantă.
Silvia, te mai citesc și îți voi spune sincer și pe viitor ce îmi place sau nu în textele tale. Deocamdată, la textul acesta zic PAS!
Căline, te respect, știu că îți place poezia gen Crainic, dar nu te opri la poezie gândiristă. Sau, dacă vrei să promovezi neogândirisme, măcar alege texte viabile. Crainic nu poate fi demontat așa ușor precum am făcut eu cu textul de mai sus.
Pe textul:
„De unde vin eu" de Silvia Goteanschii
\"nici un bărbat/ nu e primit pe insula Lesbos/ mai sunt și alte sisteme\"
Dacă masculii au sens interzis pe insula sacră a sexului moale, bine măcar că sunt și alte sisteme care să-i consoleze: swinging, open relations, gangbang, ménage à trois, gruppen sex, cuckoldry, dogging, și alte sisteme la fel de interesante.
În rest, nu am prea înțeles cine a scos ochii femeilor, cine te leagănă, de ce se îmbolnăvesc atmosferele (poluare? nu are link spre context), de ce e mărul ciudos pe mușcătura care-l face vedetă, etc.
\"schimb de rotații\" sună incitant, pare a fi o aluzie subtilă la \"imnul tribadic\", adică imnul lesbienelor.
te mai citesc!
Pe textul:
„Planetele sunt lesbiene" de Silvia Goteanschii
se simte șlefuirea gemei
există totuși o rupere între intimitatea sugerată de \"ne iubim\", \"îmbrățișează-mă\" (care decupează în fundal o prezență interpelantă), și regretul unei absențe din finalul \"cândva eram amândoi\"
de ce?
Pe textul:
„În sepia" de Adriana Lisandru
ca un credincios în pelerinaj spre lourdes\"
mi se par două imagini frumoase, dar greu de acuplat, pentru că gâza se mișcă haotic în jurul unui centru, mereu pe lângă, pe când credinciosul înaintează aproape liniar spre o țintă
mi-au plăcut câteva scene, evadarea din cotidianul strivitor al primei strofe, rezemarea de pereții gărilor (labiile cred că ajungea, se subînțelege că sunt ale unei femei, poate mergea -lipicioși ca niște labii-), sonoritatea lingurii amestecând supa fadă, decupaj cinematic ce mi-a amintit de intro-ul de pe atom heart mother, identificarea cu vitrina de bar
modifică \"între copse\"
cred că mizarea în final pe expresii de genul \"viața e...\" e riscantă, pentru că toți încearcă să definească viața, fără a se putea apropia de complexitatea ei, ca gâza ta izbită de bec
chiar dacă imaginea cu autoutilitara e semnificativă ca dorință inconștientă de terminare cu, de foc purificator
la fel lovirea castanei cu piciorul, gest poetic uzat, dar îmi dau seama că e un risc asumat din partea ta, pentru a glisa spre \"neputința de a te opri\" din acest joc obligatoriu
e un poem din care rămâi cu \"un gust\" după lectură, ceea ce contează
Pe textul:
„memory card empty" de emilian valeriu pal
îmi place
există totuși o ruptură în final, care sugerează o absență regretată (cândva eram amândoi), pe când restul construiește o prezență interpelantă (ne iubim, îmbrățișează-mă)
de ce?
Pe textul:
„În sepia" de Adriana Lisandru
mi-au mai plăcut și inserturile elegante cu ideea năstrușnică de neamintit ori nesiguranța propriilor impresii
pe ansamblu, zic da
Pe textul:
„anamorfoze. exercițiu" de masha djinn (nepoata)
pasajul \"poate că nu mai sunt în stare să fac comparații. am scris fără metafore și fără comparații în ultimul timp. o fi un semn rău și ăsta. deși nu mai cred în semne. nu mai știu ce să cred.\" mi se pare că sugerează inserția autorului, ca un narator impersonal din fundal, ceea ce poate fi surplus sau găselniță fericită, eu aș evita, dar nici nu aglomerează mult
puteai să o treci la poezie liniștită...
Pe textul:
„habar n-am cum s-a întâmplat" de ioana negoescu
De ce mă jigniți numai pe mine, iar ceilalți au voie să râdă în voie de textul amicului dvs.?
Hai, spuneți ceva și de domnișoara Alexandra, pentru că oricum încălcați copios regulamentul, mai ales că a zis și de dvs. că \"aruncați cuvinte cu furca\" în commuri offtopic!
De ce nu vă luați și de domnișoara Anca, pentru că a îndrăznit să spună \"fă-te ouț\" în loc de \"fade out\"!
De ce nu sunteți misogin până la capăt?
Pe textul:
„*" de Manolescu Gorun
Pentru dumneata sunt un animal, exact așa cum și prietenul domniei-tale, domnul Gorun, mă tratează ca pe un animal, când afirmă că sunt o „gâscă semidoctă” și „dau din codița năpârlită”. Acum ce mai urmează? Să mă omorâți cu pietre? Să instigați publicul la linșaj?
Felul în care mă acuzi fără dovezi de „răutate pură” (doar pentru că îndrăznesc să vă corectez greșelile de gramatică și erorile de cultură generală!) seamănă cu vânătoarea de vrăjitoare din Evul Mediu, care erau acuzate că aduc răul pentru comunitate, transformate în țapi ispășitori și apoi eliminate fizic. Urmează să mă acuzi de pact cu diavolul? Că sunt un succubus? Antichrista? Dacă bărbații rămân fără argumente în fața unei femei trebuie neapărat să o umilească?
E clar pentru toată lumea că eu nu am m-am legat niciodată de persoana cuiva de pe site, ca să zic că e „așa sau așa”, ci doar am criticat lipsurile și greșelile unor texte, iar ca răspuns am fost tratată ca un animal „ce dă din codița năpârlită”, iar dumneata mă numești „creatură” plină de „cinism” și „răutate pură”. Domnule Potra, poți aduce un singur argument că eu aș fi etichetat vreodată pe cineva în comentariile mele, că aș fi zis ceva rău de persoana sa, așa cum faceți voi cu mine? Un singur argument! Unul singur!
Văd că nu intenționezi să-ți ceri scuze, mai ales că ai avut grijă să te scoți machiavelic spunând că, dacă totuși sunt reală, atunci nu-mi faci decât „publicitate gratis”. Domnule Potra, nu sunt dispusă să accept denigrările dumneatale, drept „publicitate gratis”, ci le consider denigrare în public, calomnie.
Ați citit regulamentul site-ului? Vă citez: „3.3 Comentariile care conțin limbaj vulgar, care au caracter extremist și atacurile la persoană vor fi refuzate fără explicații.”
Cum se împacă tratarea mea ca un animal („creatură”, „gâscă semidoctă”, \"codiță năpârlită\") cu respectarea regulamentului care cere evitarea „atacurilor la persoană”?
Pe textul:
„*" de Manolescu Gorun
Oricine poate vedea că tonul din commul meu pe textul domnului Gorun e prietenos și pozitiv, cu racursiuri confesive, neavând nimic incriminant!
Dar forțarea domniei-tale de a dovedi că sunt \"un om definit înainte de orice de răutate\" este atac la persoană. Asta înseamnă că dumneata manipulezi opinia publică, punându-mă la stâlpul infamiei ca pe ultimul rău din lume, când eu nu am făcut decât să las un comm binevoitor. Cine e \"manipulatorul abil\" aici?
M-ai acuzat că am ignorat voit ruptura de la \"fade out\", când e evident că am remarcat-o, dar i-am spus \"CONTRAST\", și pe baza acestui cuvânt mi-am construit comentariul.
Pentru dumneata referirea mea la GPS înseamnă că \"nu am direcție\" în viață. N-am direcție în viață, de parcă aș fi o loseră! De unde și până unde? Era vorba de clopote! Dumneata vezi ceea ce VREI SÃ VEZI, așa cum vede Freud falus în orice simbol oniric care e mai mult lung decât lat. Dacă pe dumneata te-au învățat la Facultatea de Filosofie că poți generaliza ca să-ți susții părerile teziste, atunci mă bucur că nu am dat la Filosofie, aș fi făcut-o degeaba!
Dacă o fată dovedește cultură generală și inteligență (sunt olimpică la Română, totuși), asta înseamnă pentru dumneata că acea fată este sigur bărbat! O fată nu poate fi decât proastă, dar dacă este cultă și ironică atunci \"așa ceva nu se egzistă\", cam asta e viziunea dumneatale machistă, nu? E vorba cumva de bancuri cu blonde aici, și nu m-am prins eu? Bancul ăla cu femeia care cere peștișorului de aur să o facă inteligentă și devine bărbat?
Ãsta e misoginism, domnule Potra, la fel ca machismul prietenul dumneatale Gorun care m-a etichetat drept \"gâscă semidoctă\". Atunci n-ai avut absolut nimic de obiectat, domnule Potra, nu-i așa?
Asta înseamnă discriminare sexuală.
Nici măcar nu te-ai interesat să vorbești cu mine în prealabil. Dar tu știai deja de la \"psihologii\" tăi că sunt bărbat \"definit de răutate\", nu? Pe bune? Ce psihologi sunt aceia care dau DIAGNOSTICE fără să fi avut niciun contact direct cu omul? Pe cine încerci să prostești, domnule Potra? Uiți că sunt la Psihologie? Niciun psiholog nu-și permite așa ceva! Dar tu nu ai vorbit cu niciun psiholog adevărat, ci probabil ai vorbit cu vreun student neprofesionist pe mess. Un psiholog corect dpdv deontologic nu dă diagnostice pe baza unor texte. Abia după multe ședințe cu omul se pot trasa direcții de lucru.
Nu trebuia înainte de a face acuzațiile astea să cauți să te convingi dacă sunt reală sau nu, o fată pe care oricine o poate vedea pe webcam oricând, dacă nu sunt și eu cumva o persoană căreia nu-i place să fie tratată cu dispreț misogin, cu bănuieli paranoice (așa cum singur le definești), cu blamări de genul \"ești definită de răutate înainte de toate\"?
Dar desigur, cu o \"gâscă semidoctă\" poți să te comporți oricât de urât.
Sunt dezamăgită.
Și nu aștept scuze. Îmi dau seama că nu am de la cine. Misoginismul se tratează greu.
Pe textul:
„*" de Manolescu Gorun
Mă amuză totodată că ai fost cu scrierile mele la psihologi, și sunt foarte curioasă să-mi spui părerile lor, cu atât mai mult cu cât eu însămi sunt studentă la Psihologie și fascinată de tot ceea ce înseamnă aprofundare a abisului lăuntric.
Că mi s-ar putea părea atac la persoană? Dragă colega, suport foarte multe, sunt un suflet puternic, am trecut prin multe în scurta, dar intensa mea viață.
Până una alta, nu o să stau aici să-mi justific calitatea de persoană fizică, având CNP și diplomă de popularitate în școala primară. Mă întreb însă de ce nu m-ai abordat pe mess, ca să-ți lămurești dubiile metafizice referitoare la identitatea mea.
Atâta vreme cât commurile pe care le las tuturor sunt amuzante, o nuanță doar persiflante, ci nicidecum negatoare, nu înțeleg de ce te-ai speriat așa de tare de contactarea mea directă. Îți stau la dispoziție pe webcam, ca să mă admiri din toate unghiurile, la orice oră din zi (desigur, când nu am cursuri, tocmai a început facultatea), cu tot umorul meu unic și fermecător, indigest pentru unii, gustat de alții, și cu bruma de cunoștințe pe care o posed, pentru a purta discuții interesante, mai ales că sunt sigură că domnia-ta este o inteligență vivace și sclipitoare.
De ce îmi schimb pozele? Sunt o femeie frumoasă, și îmi place să fiu admirată. Ador să-mi fac poze. E un defect? Da, dar unul delicios.
Și, oh, da, țin enorm să aflu ce au zis cei doi psihologi despre personalitatea mea scindată, despre partea masculină din străfundul meu, despre yin-ul și yang-ul meu, despre SuperId-ul ce mă chinuiește cu dorințe karmice.
ID-ul meu de yahoomess este indiswendis. Te țin curelele?
Pe textul:
„*" de Manolescu Gorun
Efectul mi se pare interesant. Contrastul e mereu percutant. Tot așa, unui prieten i s-a pus la nuntă, de către tipul responsabil cu muzichia, melodia lui Chris Rea \"Road to hell\". Să nu spună că n-a fost avertizat de destin...
Mai vreau quasihaiku-uri din astea, domnule Gorun.
Pe textul:
„*" de Manolescu Gorun
\"S-a oprit în fața mea!?\"
De ce e semnul întrebării? Nu sunteți sigur dacă mâța s-a oprit sau nu?
Dar fiind vorba de o mâță vorbăreață și plină de ură contra rasei umane, e firesc să aveți dubii dacă totul s-a întâmplat aievea au ba.
Pe textul:
„Pisica neagră" de Stefan Baiatu
cheia pentru decriptarea codului poetic este, în acest caz, titlul, \"les revenants\"
am mai dat un indiciu în text prin acel \"they came back\"
les revenants sunt stafiile care vin să-i bântuie pe cei vii, în religia vodun din benin, precursoarea cunoscutului voodoo
este vorba de o tentativă de posedare din partea unei ființe revenite de pe tărâmul umbrelor, lupta cu aceasta, dialogul ce se instaurează, atmosfera de straniu pe care o dă invazia fantasticului
mersi pentru commuri
în următoarele mele texte sper să nu mai fie nevoie să vă dau cheia
:)
Pe textul:
„les revenants" de Irina Vendis
Domnule Ancuța, înainte de a vă apuca atât de dârz să scrieți o carte perfectă (ba chiar 5, nu una), ați putea lucra cu spor la îndreptarea gravelor carențe din utilizarea gramaticii în scrierea dvs. Erori de gramatică pe care învățăm să le evităm prin clasa a V-a, cum ar fi confuzia între CEA și CE-A.
Vă citez: „În ce-a de-a treia carte este vorba despre cel care scrie prima carte despre ce-a de-a doua carte. De altfel în ce-a de-a doua carte evident că voi continua ideea din prima carte și voi povesti cum voi scrie ce-a de-a treia carte. Cartea a cincea se va petrece în timpul în care în ce-a de-a patra carte…”
Câte greșeli aveți în acest pasaj? Fix 5, precum numărul cărților în proiect.
„din cartea doua” se scrie corect „din cartea a doua”
aceeași greșeală se repetă în alte părți: „în cartea doua”, „din cartea treia”
„funcție de preferințe” se scrie corect „în funcție de preferințe”
„în capcana derizoriului sau previzibilității” se scrie corect „în capcana derizoriului sau a previzibilității”
„cheltuie toți banii” se scrie corect „cheltuiește toți banii”
„să desconspir” se scrie corect „să deconspir”
„Personajul va fi același în toate aceste cărți doar acțiunea va fi alta.” Există locuri unde raportul dintre propoziții cere imperios virgulă. De pildă în fraza de mai sus, înainte de „doar”. Lipsa lor dovedește inconsecvență logică. Astfel de probleme mai există în text, nu stau să le mai citez. Proust nu și-ar fi permis așa ceva.
typo: ca va fi
Un pasaj delicios e acesta: „Ar fi evident că în momentul în care începeți să citiți primele rânduri și intrați puțin câte puțin în atmosfera celei de-a doua cărți care vă povestește într-un limbaj absolut normal felul în care se derulează intriga celei de-a treia cărți în care eu am revelația profundă a celei de-a patra și deja deznodământul din a cincea devine deja previzibil.”
Mi se pare evident că, furat de satisfacția de a scrie fraze proustiene care aburesc cititorul, pierdeți firul logic al expunerii. Recitiți fraza imposibilă de mai sus, punând întrebarea: CE AR FI EVIDENT? Ar fi evident CÃ…, dar cititorul nu mai află niciodată asta, pentru că ai pierdut tu însuți firul Ariadnei ce te putea scoate la capăt în acest labirint frazeologic fără ieșire.
Repetați expresia „hotărât lucru” de patru ori. Pană de idei? E deranjant pentru cititor, seamănă cu ticurile verbale ale navetiștilor analfabeți ce joacă șeptică prin gări. În plus, verbul \"a hotărî\" se mai repetă, se face abuz de el. Nejustificat.
„voi scrie o carte totem, prima și ultima carte a mea”, dar vă deziceți foarte rapid, pentru ca să ne amenințați cu 5 cărți de fapt. De ce aceste inadvertențe?
„cartea a doua din cartea a doua”
ha ha, aici ești prea subtil, chiar și pentru domnia-ta
Șmecheria din final pe care mizezi, cu bilețelul de sinucigaș, e neveridică, tocmai pentru că nu ai reușit la timp să sugerezi convingător schizofrenia personajului, dedublarea sa, paralelismul cu autorul, prin tehnici de limbaj, piste false, lexic specializat, etc.
În loc să ne încâlcești mintea fragedă cu cărți în cărți reflectate la infinit unele în altele, ca un vajnic borges de dâmbovița, mai bine scrie-ne o carte perfectă ca să ne amăgim și noi plictiseala cu ceva. Eu m-aș mulțumi și cu una, nu te osteni cu cinci. Textul de mai sus grozav ce m-a făcut să casc.
Pe textul:
„Cartea" de Leonard Ancuta
\"ce rău mă înțeapă în inimă și amar sânger?! Ce demon alb și ce înger?\"
parcă aici ieși din poveste pentru a derapa în poezia șaptezecistă, a la nichita
am simțit ca discordant față de atmosfera \"cu totul și cu totul din aur\"
mai servește-ne povești la tava virtuală
Pe textul:
„prințesa oarbă, ariciul și colivia de aur" de dorin cozan
de pildă, jignirea stropilor de ploaie prin compararea cu scama e savuroasă
aș prefera să citesc povești închegate, fragmentul ăsta pare că s-a terminat brusc
dar știind că vine și continuarea, acceptăm tăietura brutală a poveștii...
Pe textul:
„ Fulgul de zăpadă" de Elia David
suntem aici să ne criticăm pe text, să învățăm unii de la alții, să ne amuzăm în limitele bunului-simț
am să spun mereu sincer ce îmi place și ce nu la un text, ce face fiecare cu părerile critice e treaba lui, dacă le acceptă sau nu, iar reacțiile de grădiniță de genul \"cine zice ăla e\" (n-ar fi mai bine ca o o așa autoritate să se uite în oglinjoară înainte de a scăpa așa o perluță) sunt funny, dar nu aduc informație nouă
eu prefer să fiu criticată decât să primesc laude
altfel, îmi ești simpatică și îmi place aplombul tău haios în texte și commuri, te citesc cu plăcere
Pe textul:
„Mare" de My Rio
