Irina Lazar

Da. Așa e, accept să mă droghez mai departe cu iluzii :)

Te uită cum ninge decembre
Spre geamuri, iubito, privește
Mai spune s-aducă jăratec
Și focul s-aud cum trosnește

cam așa a sunat pentru mine poezia de mai sus :)

Ia uite ce mai face Adrian, își dorește sa fie sadic :))

Dear Adrian,

Eu chiar cred ca ești sadic, deși nu vrei sa recunoști si te lamentezi in felul asta pentru a ne înduioșa.

Adrian, bine ai revenit :)
1. Cainele suferea de o durere sacaitoare de cap si in plus tocmai il calcase cineva pe coada.
2. Am renuntat sa mai beau bere in urma consumului excesiv si necugetat din ultima perioada.
3. Copilul tocmai spunea o minciuna si gestul facut l-a dat de gol.
Sper ca esti mai multumit acum, desi lirismul presupune o anumita ambiguitate....si nu e nevoie sa intelegi perfect nimic. :))

Pe mine ma intereseaza in principal ce se ascunde in spatele punctelor de suspensie dintre cele doua paranteze patrate. Limbaj cursiv, atragator. Faptul in sine - banal, dar nu lipsit de potential care ar fi putut fi exploatat mai mult.

Foarte interesantă combinație de inundație și despărțire abruptă. Aparent fără legătură. Tu ai reușit însă să le dai un numitor comun-durerea. Te citesc demult.

Interesant cum ți se plimbă prin corp substanța toxică. Puțin cam ciudată chestia cu \"artele\". Plutește o ambiguitate peste iubirea ta.
Nu știu daca dumnezeu poate fi eficient, de parcă ar fi un guru al marketingului...Dar poate ăsta e farmecul, cine știe. Lași miracolul pentru eficiență.

Am citit romanul \"In cautarea oii fantastice\", întâmplător sau nu, într-o perioadă în care eu însămi mă aflam în căutarea a ceva. M-a uimit întrepătrunderea desăvîrșită a banalului absolut (remarcat și de autorul acestui articol) cu miracolul care ne așteaptă oricând după colț. Descrieri de fapte anodine atât de măiestrit orchestrate încât ai impresia că se încadrează perfect într-un fel de simfonie. Autorul cred că are ureche muzicală și asta se vede și prin desele referiri la melodii, hituri, în special jazz, care pot fi întâlnite pe parcursul operelor sale. Cred că simbolistica oii e ceva mai complicată în peisajul japonez, având în vedere că în acea țară e totuși un animal rar și cu conotații demonice. E vorba de o percepție culturală diferită, chiar dacă pe undeva sensibilitatea lui Murakami pare atât de familiară tuturor celor care-l citesc. Totul dă impresia de uman. Finalul te lasă undeva suspendat și te invită să citești și continuarea epopeii - Dans dans dans.
Mă bucură faptul că pe acest site se fac referiri atât de dese la literatura japoneză de care eu sunt de-a dreptul îndrăgostită.

Alberto, nu credeam să fiu vreodată pe gustul tău, dar iată că am reușit :) E o chestie îmbucurătoare.

\"am în frigider o ciocolată foarte bună
mi-au dat mai de mult
niște prieteni
dar nu-mi vine să o mănînc\"

...totul e să știm că e acolo, nu?

Simpatic textul de față, pe când urmează un tratat de \"agonologie\"? Văd că ne place să teoretizăm :) Nu sunt genul offtopic, dar o să țin cont de sfaturile tale. Așa, preventiv.

Nicolae, oricât ai fi de gripat, tot fermecător rămâi...:) În pagina mea nu vei fi niciodată pe contrasens. Însănătoșire grabnică!

Dragă Ramona, sper ca dezacordul e în reclama cu pricina și nu la mine în text :)) Cred ca se mizează pe un efect acolo, e facută cu umor, nu știu dacă voluntar sau involuntar...oricum m-a intrigat. Și-au atins ținta, nu? Cât privește ceea ce am scris aici...are și o doză de ironie la adresa \"Lui\".
Cu multă simpatie

Îmi place foarte mult
\"tu doar mi-ai închiriat puțin din tine
din patul tău vechi
niste mângâieri
și din când în când
niște priviri resemnate\".
Mă regăsesc. Scrii cu sufeltul și asta se vede. Eventualele sincope sunt amortizate de sinceritatea trăririi și de sentimentul frust.

Mulțumesc pentru semn și pentru vizite :)Scriu poezii de dragoste triste, asta a devenit un fel de modus vivendi.

Poate e o iluzie optică sau ...auditivă.
Bine ai venit pe la mine.

Cunosc senzația, pățeam la fel în copilărie :)) Dar, vezi, mie nu mi s-a decernat nicio medalie...

Chiar în cazul în care a fost plătită să facă pe \"stripteuza\" la aniversări, problema femeii de serviciu rămâne...Este ea o victimă sau o învingătoare? Ai vazut că japonezii au inventat restaurante pentru nervoși și camere de râs pentru angajații încordați. De asemenea, există păpuși făcute după chipul și asemănarea șefului care sunt ținta violenței de \"office\" Aici însă e vorba de ceva mult mai elaborat, cred că ai făcut un pas înainte...

Un joc al cruzimii, văd că nu te dezminți. Pe de altă parte și femeia de serviciu ridică serioase semne de întrebare. Este ea o victimă sau o învingătoare în acest joc? Personajul principal a căzut în capcană...

Interesanta remarca ta cu motivul \"negroid\" :) Intr-adevar e o repetitie, desi gandul meu a fost la ceva diferit. De studiat.
E vorba de africanii pierduti in umbra \"jaguarilor\", felinele cele mai rapide din lume din cate stiu. Optica e putin alta. Multumesc pentru votul de incredere.