Noaptea s-a lăsat ușor pe oraș.
Pe-un fond de liniște
Se aud rafalele vântului,
Și cântecul liniștitor al greierilor,
Iar pe mine mă răpește dulcele somn
Venit ca ploaia răcoroasă
Într-o zi
“E ultima data!”- ziceai.
E ultima data:
Noi, aici;
Si ei…undeva.
Pentru ultima data
Ma uit la tine
Si-ncerc sa te tin minte.
Tu-mi sorbi privirea,
Tu-mi iei gandul
Care a ajuns deja…
Prea
Pe ultimul drum
Presarat cu flori,
Tu mai ai un singur dor-MAREA.
Pietre sfaramitate
Te gadilau odinioara,
Si valuri ti se spargeau la picioare.
Scoici te taie-n podul palmei,
Si-n apa
Un strigat se aude
In fiecare noapte tacuta,
Dupa fiecare zi trecuta.
E un zgomot din departare,
Unul ce te duce cu gandul la uitare.
Si atunci cand dorm il aud:
Cateodata ma sperie,
Cateodata
E târziu,
Dar eu scriu,
Și spun cum a fost
Făra rost.
Cum a fost cu noi,
E târziu
Să cred că mai există “doi”.
Prea târziu
Să trec peste yei,
Să cred ce voi ei.
Poate-ntr-un târyiu
Ãmi vei
Am întâlnit demult un înger
Cu suflet de piatră
Si ochi ca de sticlă.
Era atunci un om,
Nemuritor în mintea mea,
Dar el voia
Ceva ce nimeni nu-i putea da.
Cu suflet de zeu,
Și inimă de
Privesc în sus
Și vad cum orașul e acoperit încet
De norii-ntunecați.
O ploaie de lacrimi și sânge-ncepe,
Vântul aduce odată cu el durere,
Copaci prabușiți,
Străzi inundate,
Ploaia nu se mai
Umbra din spatele meu
Nu-i nimic altceva
Decat un om gol.
Umbra din spatele meu
E doar un om gol,
Sunt eu.
Umbra...e un fel de intuneric,
Fara lumina,
Lumina fara-ntuneric.
O alergare-n
Mi-ai dăruit demult un trandafir
Ce nu ofilește niciodată.
Mi-am deschis sufletul
Și a ieșit de undeva din adânc
Floarea iubirii.
Ghimpii tandafirului s-au agățat de nasturele buzunarului
Sunt undeva-ntre cer și pământ,
Pierzându-mă-n gând.
Coșmar sau vis,
Oricum îl trăiesc
Cu ochiul deschis.
Soare sau lună,
Oricum împreună,
Ca steaua de sus
Ce nu va apune,
Căci lumina din
După ce mi-ai spus povestea ta,
Te-ai transformat încet
Din stâncă-n pietricele,
Din pietricele-n nisip,
Nisipul a devenit apă,
Iar apa
Este picatura de sânge
Din colțul ochiului meu…
Era o dimineata
Calda de vara,
Cand tu ai dat cu piciorul
In vaza aceea minunata
De lut.
S-a izbit de pamant
Si s-a spart.
Printre cioburi zacea
Un praf cenusiu.
Tu ai suflat
Si praful te-a
Spune-mi ce stea esti
Si te voi arunca
Spre cerul tau.
Spune-mi ce vis esti
Si voi adormi
In patul acela.
Spune-mi masca ta
Si voi sculpta
Un perete pentru tine.
Spune-mi ce sentiment
In spatele meu
A ramas doar urletul
Care se pierde-n mine;
Doar cuvantul tau,
Sufletul tau...
Doar tu
Inecat in iluzii.
Ai calcat pe aripile mele,
Mi-ai frant zborul,
Si ma tarasc
Bolnava
Ne-am oprit in locul
Pe care deseori il ocoleam.
Obositi ne-am intins,
Mi-am lasat capul in palmele tale
Si am tacut.
Tipetele din mine s-au impletit
Cu tacerea din ochii tai.
Totul in jurul
\"Esti doar o caramida!\"
Mi-au soptit ei.
\"Esti o piatra grea,
Ai din jurul tau
S-au chinuit si ti-au dat o forma!\"
Au tipat ei...
\"Tu nu stii sa simti,
Tu nu vorbesti,
Tu nu atingi!Tu
Intr-un colt de camera
Stinghere stau sentimentele,
Cuvinte-ntinse pe tot pamantul
Ce soarta nu-si gasesc.
Printre nori de praf
Se zbat marunte visele,
Si-ntre vii si morti apar
Sunt eu… undeva,
Poate cândva,
Și uneori cineva.
Apari și tu,
Un careva,
Unul care-mi schimba lumea, viața,
Unul care-mi vrea inima,
Care-mi cere dragostea,
Ș-apoi pleacă,
Într-un alt
Sunt eu, din nou,
În sufletu-ți gol.
Ești tu, din totdeauna,
De când viața, de când lumea.
Suntem noi,
Amândoi.
Sunt ei, niște zei,
Muritori pentru mine,
Ne-nsemnați pentru tine.
Sunt ele,
Vreau să mă plimb în timp,
Să nu mai trăiesc același trecut îndepărtat,
S-ajung la tine,
O, tu…un viitor apropiat.
M-am săturat sa fiu lună,
Iar tu soare,
Eu viață,
Tu mare,
Eu moarte,
Tu
Ochii-i tin inchisi,
Si ma ridic de pe scaun.
Ochii-i tin inchisi,
Si merg.
Si merg,
Si car dupa mine trupul,
Ascund dupa mine timpul,
Opresc vise,
Opresc razboaie,
S-ascund dupa mine
Drumul rămas gol,
Timpul ce zboară fără rost,
Zeul… și viața,
Visul… și moartea.
Umbra…
Pe-un fond de liniște
Tu ești un zgomot
Ce se pierde-n lumina zilei.
Pe cerul negru,
Ești steaua
Ea are aripi mari,
Si se taraste prin fumul ce-i acopera repede sufletul.
Ea alearga si se loveste de stele;
Ea apara sorii, spulbera norii.
Ea uita de visul ei,
Crede-n visul lor, de doi;
Si