Mizerabilii

un text care e poetic pînă la limita adevărului, dar nu cea de jos ci cea de sus, în sensul în care poezia nu minte, poezia spune adevarul. in ce privește inspirația, chiar și Hemingway recunoștea că s-a lăsat inspirat din ce a citit. Pe de altă parte și Cărtărescu a fost prins cu mana în sac pe un poem din Aer cu diamante. Cine nu se inspiră nu citește, iar procesul de metamorfozare si transcgresie interior e de multe ori benefic. Originalul e intotdeauna mai puternic, asa crede lumea, dar în filosofie nu e asa. intotdeauna e o goana, o problematică și o alergatura continua, in jurul acelorași idei, teme, intrebări. un autor francez a publicat sub nume propriu o carte a lui Jules Verne în care a schimbat o singură virgulă. Acuzat fiind de plagiat, si cu ajutorul unor critici de valoare, a dovedit ca acea virgula face ca opera sa să nu mai fie aceeași cu originalul. de asemenea Fîntîna - pisoarul lui Duchamp nu e oare tot un plagiat?

cred cu tarie doar în reaua voință și lipsa de informare a acuzatorilor.