scrisoridemână.com

Când eram tineri copacii erau mai înalți dragostea nu se ambala în PET și minciuna o striveam sub călcâie ne povesteam viața și ne împrumutam durerile maligne fiecare clipă era un carnaval fără măști iar noi simple gradații ale timpului îngeri erau doar cei pictați de Caravaggio desculți și zdrențăroși rătăcind prin taverne trimiteam lungi cărți poștale din baie de la băcănie din tramvai de la policlinică fără autocorrect italice bolduiri sau alte chelcășozuri scrisori de mână în care pileam colțurile cuvintelor și eram atenți la bastonașul lui „a” scrisori către niciunde doar pentru a ne convinge că pământul e rotund foloseam mereu acel imperativ inemoțional aproape ordin de front - nu mi te depărta! ca formulă de încheiere și încercam disperați să găsim o clinică pentru a ne opera chirurgical liniile din palmă