ion untaru

În ziua aceea de neuitat I-am văzut pe oamenii cu obrazul trist, cu fețele îngândurate, și cu privirea dincolo de zare, cu degtele subțiri și lungi, așteptând într-o liniște de-nimic-bun

În fiecare lună sfatul bătrânilor alegea mai marele cetății după frumusețea viselor sale; Cum se face că ei cunoșteau visele noastre, ale tuturor, aceasta ne rămăsese ascuns Și în luna

În fiecare dimineață mă trezesc devreme să prind răsăritul soarelui care mă fascinează; De regulă ies pe terasă dar vecinul mi-o ia mereu înainte și asta îmi strică ziua Altădată mă urc în

Șterge, șterge oglinda până devii transparent Aleargă, aleargă până îți pierzi greutatea și începi să zbori Sus, tot mai sus până dai de Dumnezeu! Mi-ați tăiat aripile o dată și

Dragă Căpriana, Dator sunt acum în ultimele momente lucide ale vieții să îți cer scuze. Aceasta este cea din urmă scrisoare a mea la care tu nu vei mai putea să-mi răspunzi. Nu vei mai putea să-mi

Nici zilele care au urmat, nu au fost mai bune și apelez din ce în ce mai des la serviciile acestui băiat de suflet al vecinului, Cătălin care nu are mai mult de doisprezece ani. Mi-am procurat un

M-am internat la spitalul județean și nu prea am condiții să-mi continui însemnările. Doctorița de la dispensar a spus că nu mai este timp de așteptat și a chemat salvarea. De-abia am mai avut timp

Dragă domnișoară Căpriana, Îți scriu mai rar dar mă gândesc la dumneata din ce în ce mai mult și te simt aproape de mine. Am traversat o perioadă nu prea fastă, mă așteptam la plămâni să-mi dea ceva

Am fost zguduit de o altă întâmplare tristă. Întâmplare care m-a făcut să mă gândesc încă o dată cât de orb poate să fie destinul uneori. Nicu lu\' Dragavelea lucra la o fabrică de cherestea și când

Începutul sfârșitului Draga mea prietenă, Poate că dramatizez mai mult decât trebuie, dar am nevoie de tonifiantele dumitale îndemnuri. Nimeni nu este curajos în fața în fața morții iar eu

Îmi aduc aminte, mă văd undeva la aproape treizeci de ani, mă obseda și pe mine să îmi cumpăr mașină că era la modă, bani nu aveam destui, dar când îți intră ceva în cap, bâzâie din ce în ce mai tare

Când mă simt copleșit, mă așez într-un colț pe fotoliu pentru meditație. Nu am dreptul să judec lumea, dar încerc să înțeleg legile ei. Iată, ai trei dinari. Mergi și lucrează cu ei. O investiție

Un șerif este ciuruit de gloanțe pe un drum lăturalnic. Vin colegii, îl ridică și se pregătesc să facă procesul verbal de constatare. - Ce scriu șefu\' la cauza morții? - Scrie că a murit de

O moleculă, un atom, un fir de nisip, aceasta este omul raportat la imensitatea universului. Și cu toate acestea, nici o pasăre nu cade fără știrea Domnului. Îți vine greu să crezi că faci parte din

Și mai departe, zile terne, fără orizont și fără clarificări semnificative. Mă comport ca un mamut pătruns fără voia lui într-o ceainărie. Cu mers nesigur și în vârful picioarelor. ZIua de mâine ce

Nu mai are Dumnezeu milă de noi și pace bună. Nu ne mai dă ploaie la timp, de pe câmp strângem numai o brumă de recoltă. Alunecări de pământ, cutremure, inundații, boli de care înainte nici nu se

Cât de mult îi trebuie unui om să trăiască de azi pe mâine? De același număr de calorii are nevoie și bogatul și săracul. Și patronul și șomerul. Și onor președintele dar și cel mai mic dintre

Am avut iarăși probleme cu ochelarii la care a trebuit să măresc din nou dioptriile, ajungând la șapte și jumătate. Parcă din timp în timp mă prind și niște dureri de cap cărora nu le-am acordat prea

Acum câțiva ani buni, aveam de bătut un material la mașină, o singură pagină A 4, nu mai mult, dar pe care o greșeam de fiecare dată în altă parte. Þin minte că mă apucasem de scris bine dispus pe la

Am stat și m-am gândit ce ar putea să nu fie sau, să nu fi fost în regulă cu propriul meu comportament, pentru că nimic din cele pe care le întâmpină omul în viață, nu este întâmplător. Iar liniile

M-am pus pe citit ca un nebun. Plecând de la principiul că un prieten, oricât de bun l-ai considera, te poate dezamăgi, în timp ce o carte bună, niciodată. Cineva care a locuit în aceeași celulă cu

Am visat urât și m-am sculat tulburat și înfiorat. O presimțire rece mă paralizase. Nu am înțeles de la început despre ce este vorba, dar m-am trezit cu o presimțire sumbră. Mă duceam la Bibliotecă

După amniază l-am chemat pe Nicu Secariu, tatăl Georgetei să-mi facă și mie un raft pentru cărți că este dulgher de meserie și se pricepe la toate. Se apucă imediat de lucru, stau lângă el să-i țin