Poezie
Reflexe, reflecții
cugetări
2 min lectură·
Mediu
Șterge, șterge oglinda
până devii transparent
Aleargă, aleargă
până îți pierzi greutatea
și începi să zbori
Sus,
tot mai sus
până dai de Dumnezeu!
Mi-ați tăiat aripile
o dată
și încă o dată
și apoi iarăși
Cine trăiește cu gândul numai la viața aceasta,
nu o merită pe cealaltă
Nu poate un om să greșească atât cât poate
Dumnezeu să ierte, dacă omul se căiește!
Smerește-te trup firav că țărână ești
Slujind tu sufletului, care viață este!
Un dar nedescoperit, o viață ratată!
Smerenia înnobilează, vanitatea surpă
Cineva lângă tine, are întotdeauna nevoie de ajutorul tău
Suferința îi face pe unii oameni mai buni, iar pe alții mai răi
Cei întotdeauna întâi la bucate, sunt și cei mai buni de gură
Vorbind mai puțin, poți să spui mai multe
Există somn care dă viață și există
somn care fură din viață
Lumea întreagă valorează mai puțin
ca mântuirea unui singur suflet
Există pierdere care poate fi privită ca un câștig
și există câștig care se poate dovedi păgubitor
Vorba proastă face casă bună cu ceasul rău
De la talent la geniu și de la răutate la prostie,
nu e decât un pas!
Cine vorbește mai mult, nu înseamnă că are și mai multă dreptate
Orice s-cădere, poate deveni un prilej de înălțare
Căință, arhitect al virtuții, vizitează-mă mai des!
A mai trecut o zi:
cu ce am fost mai bun astăzi ca ieri?
023828
0
Am citit cu interes.
Cu stimă !