Poezie
Semn de carte
1 min lectură·
Mediu
umbra e
dinaintea mea
lunecând în nisipul albastru al ierbii
om de vânt
fără chip
crescut din trup
efigie
din care timpul
a nivelat
reliefurile
filă de carte
scrisă de înger
împingând roua
în hieroglife suspendate
și înflorind aerul
precum coarnele unui cerb
La capătul zilei
noaptea mușcă din carne
literele se întorc
împletind pe trup
o cămașă de zale
sufletul flacără
se zbate în colivie
nevazută ca o floretă
pasarea cetii
puncteaza-n asalt
tușe
cu trandafiri galbeni
002744
0