Ion Spânu

Sincer, imi pare rau ca v-am suparat asa de tare, incit sa calcati in picioare regulile elementare ale unei polemici. Poate ca va amintiti - ca un exeget al lui Liiceanu - de articolele mele din Ziua, in care am publicat destule argumente referitoare la \"opera\" d-lui Liiceanu. Acum, serios, fara patima, in afara de traducerile sale din Heidegger (pe care - stiti - le-a facut mereu impreuna cu un germanist, fie ca a fost Thomas Kleininger, fie Catalin Cioaba) sau din Platon (pe care le-a facut cu Petru Cretia), care este opera lui Liiceanu? Citeva jurnale, romane autobiografice, un epistolar... Nu ma considerati un nepriceput pt. ca nu este cazul. Ginditi-va ca nici un traducator - oricit de mare ar fi - nu a avut pretentia sa fie altceva decit... un traducator! Daca mai punem in balanta si atitudinea sa fata de lumea politica (avionul de la Neptun, vizita la casa de campanie, etc...) mi-e teama ca va distrug idolul. Dar, va spun cu mare tristete, nu credeam ca e posibil ca un om cu atitea promisiuni ca dvs. (credeti-ma, mi-a fost de mare folos Dictionarul dvs. pt. o carte despre teatrul lui Blaga, aflata in curs de aparitie) sa incerce acest tip de analiza, in care sa fie marite cu o lupa ciudata merite inexistente. In rest, faceti, desigur, ce vreti. Dar e pacat. Cu pretuire, IS.

Lucrurile trebuie să fie lămurite, oricît de grele ar fi concluziile. Maiorescu a fost, din păcate, cel care a pus la cale și a îndeplinit acest act de sacrificiu al lui Eminescu. Probele sînt zdrobitoare și nu ne folosește la nimic tăcerea.

Lucrurile trebuie să fie lămurite, oricît de grele ar fi concluziile. Maiorescu a fost, din păcate, cel care a pus la cale și a îndeplinit acest act de sacrificiu al lui Eminescu. Probele sînt zdrobitoare și nu ne folosește la nimic tăcerea.

Devine enervantă prezența unor texte remarcabile la rubrica Atelier. Dar nu știu ce se poate face.

Mă rog, așa se justificau și cei care-l lăudau pe Ceaușescu sau pe A. Toma. Asta e. Istoria, din păcate, se repetă.

Să mă iertați, dar slugărnicia aceasta față de grupul Liiceanu nu-mi sună bine deloc. Toate vorbele frumoase pe care le spuneți pot fi așezate lîngă orice scriitură și mă miră că nu observați ce mare diferență este între ce spuneți dvs. și ce conțin textele la care faceți referire. De la această atitudine, probabil, Liiceanu se consideră ba filosof - și nu e-, ba scriitor - și, slavă, Domnului! - nu e. Totuși, majoritatea cărților comentate de dvs. nu sînt decît banale și falsificate jurnale. Dacă aruncați astfel de cuvinte despre cărțile lui Liiceanu, pentru capodopere ce mai folosiți?
Îmi pare rău că vă reproșez tocmai dvs. aceste slugărnicii, după ce v-am citit cu mare interes Dicționarul personajelor din teatrul lui Blaga.
Serios, fiți mai exigentă!
Cu prietenie, IS

Un poem foarte interesant. Imi place amestecul de real și imaginar, pe care e greu să-l stăpînești, dar care ție iți este la îndemînă. Cu bine, IS

Remarc o foarte bună stăpînire a tehnicii - dificile - de a versifica in stil clasic. Nu e ușor să simți vibrația cuvintelor atunci cînd ele își vorbesc în acest limbaj. Mai trec pe aici. IS

Nu stiu daca e chiar basm. Oricum o poveste despre viata asta in care se aduna atitea si atitea... Te astept cind vrei pe aici.

sigur ca in noi sint mereu doua personaje. Ai observat corect zbaterea lor. Merci pt vizita si te astept cu grag mereu.

bine ai venit aici!

ai dreptate in ceea ce priveste mitul oglinzii. Nu e doar oglinda in care ma oglindes MIE INSUMI, ci si cea in care ma oglindesc pentru ceilalti. Ai inteles perfect!

Multumesc de trecere tuturor, cu scuze pentru intirzierea raspunsului.

O construcție care trădează știința Facerii. Ce îmi place mai mult este faptul că gîndul, ideea sau, mă rog, firul roșu al textului nu este scăpat nici o clipă de sub control. Cu toate acestea, finalul rămîne deschis... Doar poeții știu să facă asta natural... Mi-a făcut plăcere trecerea. IS

Mulțumesc pentru trecere și răbdarea de a citi aceste texte. Documentarul este deja postat, tocmai pentru a face lectura mai ușoară. Trimiterile (ex. D 14) sînt la acest Documentar. Pentru amănunte, adresa mea de mail este spanu_ion@yahoo.com. În curînd va apărea și cartea, pe care sper să ți-o trimit dacă îmi vei lăsa o adresă. Cu bine, IS

Un poem excepțional! Rar spun acet lucru, dar acum chiar sîntem în fața unui poet adevărat. O construcție clară, în care ideea este păstrată mereu în centrul atenției. Partea aceasta:
mai știu că am dat unu peste altu absolut idiotic & că aveai blugi moi
bleu de pachet geacă roșie & mâinile calde
din stânga huruiau taburi și-ai zis hai acasă
mă omoară măta dacă aude ceva
ah - și fugeam în lumina aia uriașă
o lumină strașnică
pentru altădată
rostogol ca o portocală într-un balamuc rusesc
poate pentru acum și naiba să mă ia dacă știu
de ce acum\"
mi se pare o adevărată bijuterie. Am trecut cu mare bucurie pe aici. Cu drag, IS

O fulguire ca vaporii unui parfum. Într-o zi, cînd se vor maturiza în tine suferințele, neîmplinirile, vei descoperi și universul poetic care nu poate sta doar pe înălțimi. Acum e un exercițiu de sensibilitate, dar interesant. Cu bine, IS

Un vers care mi-a plăcut: \"singura pasăre de pradă sunt eu\". Poate că dacă ai fi mai puțin explicită cu metaforele tale (foarte izbutite deseori)ar fi mai bine. Mi-a făcut plăcere să trec pe la tine.

Interesant jocul cu \"litere mici\". Și susținerea construcției(idei, imagini, sugestii, etc) pare a fi in mina unui priceput. Succes! IS

Ce ciudat e faptul că mulți poeți de aici au în finalul poemelor rostiri esențiale, foarte profunde, cu imagini poetice splendide. Din păcate puțini reușesc să înțeleagă că e mult mai bine ca TOT poemul să fie în aceeași tonalitate înaltă. Și la tine, poemul începe plat, banal: \"soarele cu aripile sale depărtează norii fără cuvinte / ploaia fulguind a martie se rostogolește peste pământ îmbrăcându-l în alb\", pentru ca, în final, să explodeze formidabil: \"aștept semne să mă reînvețe mersul în doi
să mai pot bea din frumusețea acelei clipe
s-o pot lăsa să zbuciume poemul
ca o închipuire de fericire
mor pe o filă\"
Poate că, după ce scrii un text, ar fi bine să-l lași în sertar cîteva zile, după care recitește-l! Poate că atunci îți va suna altfel și te vei debarasa de inutilități. Oricum, ai o bună predispoziție pentru poezie. Mi-a făcut plăcere să te vizitez, IS