poem sangvin

versuri par puțin clișeistice. ,,secundele trenuri lungi,, am mai întîlnit. în rest visceralitatea clipei.m.

si la drept vorbind, de ce sa nu fie si asa ?

e multa metafizica in poemul tau, Ion, desi sublimata poetic, asa cum si trebuie sa fie.
Am retinut prezenta celor doua planuri in care se misca omul tau, dar prin a carui libertate deplina (“ne mișcăm în voie ne iubim regește/nu ne trage nimeni de sfori”), va alege doar unul. Care ? Nu planul materialitatii oarbe in care Cronos isi devoreaza creatiile si ale carui “trenuri”, desi suficient de lungi, nu il indeamna sa ii devina pasager. Pasager pentru ce? Pentru o secunda de multumire ? Imi vine in minte spusa unui intelept care alegea mereu Socratele, oricat de nemultumit, in locul porcului satisfacut, desi oricat de multumit.
Al doilea plan, cel al verticalei ( relevat si prin prezenta turnului), este cel care il indeamna sa faca saltul in transcendenta care ii livreaza sangvinitatea. Nu este Deus-ul, sursa vietii? Nu spunea El ca prin credinta in fiu, rauri de apa vie ii vor izvora in noi?
De ce ne face cu ochiul ? Pentru ca este o forma de copartasie intre cei doi si, prin urmare, exista loc pentru o invitatie facuta nu verbal ( pentru ca El tace), ci printr-o clipire galesa din ochi, prieteneasca.

Prietenesasca este si lectura poemului tau care nu are nevoie sa se intinda pe zeci de pagini pentru a pretinde ca spune ceva. Are dimensiune optima. Poate ca daca ai elimina formula descriptiva din prima strofa (“ne ascundem de anotimpuri fatale/și de singurătăți canibalice”), rotunditatea poemului ar fi si mai bine asigurata.
Dar asta este doar o parere la care nu trebuie neaparat sa aderi.
Este un poem substantial, pentru care iti multumesc.
Cu prietenie, Vali.

va multumesc monica si valeriu pentru pareri, mai treceti!

cu respect
Ion Nimerencu

mi-a placut titlul, poem sangvin,putea fi dc nu, poem introvertit, poem flegmatic. retin:anotmpuri fatale,secundele-trenuri lungi,nu ne trage nimeni de sfori,ochiul din turn, ca un personaj dintr-o carte f citita.
mcm

mersi Carmen-Mihaela pentru parere, te mai astept

cu respect
Ion Nimerencu