Ultima rată la fericire

Cum sa spun,fericirea e un lux in zilele astea.si cu criza asta ... ouf...

textul e bun,are substanta,si mie mi-a placut

cu respect,
Alex

Da, Alexandru, așa pare din unghiul din care privești.Nu fericirea devine un lux pe timpul unei crize, ci bunăstarea materială care, pentru unii, e singura fericire cunoscută pe Pământ.Ca subiect filosific, nu cred că are rost să începem o dizertație pe această temă, să dezbatem acest concept pe care mulți oameni nu-l cunosc decât în stomac.De fapt, sunt boli pe care medicina le numește, fie în forme ușoare, precum gurmand, fie bulimie.
Un artist care duce o viață de boem, pe care societatea doar încearcă să-l înțeleagă, nu percepe fercirea ca și un om pentru care, pe o scară a valorilor, înseamnă în primul rând, carieră, bani, putere, multă putere.Se zice că restul vine firesc sau automat, cum este fericirea, dragostea, bunătatea, credința....mă opresc din enumerare.
Am încerdere în analiza ta fiindcă ai texte foarte bune și ai un \"feeling\" anume pentru lucruri ce pot străluci în întunericul pe care-l fac unii cu vorba lor...
Mulțumesc de trecere și semn!

În a III-a propoziție s-a strecurat o greșeală de redactare: \"filosific\", corect, filosofic.

curge bine pînă spre final. Acolo, cei doi \"că\", duc inevitabil la un blocaj în citire și chiar la o nimicire a limbajului poetic. Cred că se poate îmbunătăți.
LIM.

Sunt de acord cu tine! Era doar o formulă de a spune cum multe din texte sunt declasificate precum frunzele cărora li se dă foc fie verzi, fie uscate, fie aurii.....
Mulțumesc de trecere și pentru comentariu!

Acum are un final mai bun.Câteodată și nu cred că nu știi acest lucru, inspirația se blochează precum frânele unui autoturism și chiar dacă ambalezi motorul, autoturismul totuși nu pleacă.
Toate cele bune!