Pe aleea cu poeți...

eu vazand asa o arta
mainele imi freamata
bustul ei bine sculptat
la-s cam lua la finisat

*l-as

Eu citindu-ți epigrama
Nu văzui așa o artă,
Chiar mă tem pentru madama
Care poa\' s-ajungă...spartă.

Pe stradela cu castani
Pomii tăi devin statui,
Când trec în mercedese Stani
Și niște deputați sătui.

n-am sa ma lipesc de fata,
banuiam ca e versata,
credeam ca inaintea mea
...o fi spart-o cineva!

Pe stradela cu castani
Pomii tăi devin statui,
Când trec în mercedese Stani
Și niște deputați sătui. (Mihai Cucereavii)

Dumneata, cum stai la pândă,
Măcar asta să le-o spui:
Cum pot dânșii fi sătui
Când madama e flămândă?

n-am sa ma lipesc de fata,
banuiam ca e versata,
credeam ca inaintea mea
...o fi spart-o cineva! (Andrei Neagu)

Poate ești un sculptor bun,
Văd, la busturi te pricepi,
Dar mă simt dator să-ți spun:
Nu prea știi de und\' să-ncepi.

Frate Diviza,

Eu nu mai intru in joc din cauza castanelor;)) Am vazut si la Misu Cucereavii ceva cu castane, mai am si eu...ce ne facem?

Tot pe aleea scriitorilor:

Văzând-o cum trecea zglobie,
A regretat maestrul Proust,
Că au făcut economie
Și l-au turnat numai ca bust.

Unde vezi tu, Anda, în epigrama mea castani?...
Poate în titlu? :)))

Văzând-o cum trecea zglobie,
A regretat maestrul Proust,
Că au făcut economie
Și l-au turnat numai ca bust. (Calimero)

Excelentă epigramă, Calimerule. Se vede că ai și tu un loc pregătit pe aleea ceea...

Mai vezi prin scuaruri citadine
Arareori vreun bust anost:
Cu sculptorii stăm tot mai prost,
Cu turnătorii - tot mai bine.

Zice Ion, mancu-i vorbulita lui:
\"Se vede că ai și tu un loc pregătit pe aleea ceea...\"

Locul e pregatit, nici vorba. Conditie necasara, dar nu suficienta. De aceea am luat din timp \"măsuri\":

Mi-au zis: Noi stim ca esti vestit,
Dar vezi, bugetul e precar,
Cand mori, s-ai bronzul pregatit,
Asa ca vara-s la solar.

Zice Ion, mancu-i vorbulita lui:
\"Se vede că ai și tu un loc pregătit pe aleea ceea...\"

Facem statuia de la zero,
Sa-l reprezinte fix pe el:
In bust facem pe Calimero
Insa mai jos... pe Ghiocel!

Cu drag,
Bobadil.

Pe-alee stiu unde mi-e locul,
Voi sta alaturi de Camil,
Sus Calimero, jos Ghiocul,
Si piedestalul... Bobadil.

motto:
\"Vazand-o cum trecea zglobie
A regretat maestrul Proust
Ca au facut economie
Si l-au turnat numai ca bust
(\"regretele maestrului Proust la trecerea fetelor nurli\"

Proust in viata de-ar mai fi
si-ar gasi o desfatare
nu cu fate date-n floare
ci cu calimeri nurli

Pe Mitica, fara vorbe
L-om sculpta ca Sfantu Gheorghe,
Cu o sulita in mana
Omorand ...limba romana.

P.S. Si Proust, finule ? Sau ai glumit ?
Daca-i p-asa, eu imi fac alee separata. Sau ma mut la scriitoare. Sau, stii ce ? Nu mai mor deloc. O sa fiu poetul nemuritor si gata.

A, sa nu uit, eu fac la plural \"nurlii\" (daca nu ma uit in oglinda !)

La \"fate\" te creditez cu emotia inerenta rostirii sau scrierii acelui cuvant mult drag tie. E fara doar si poate ca-l cunosti!

Da domnule nu numai Gide a fost ci si Proust. Am citit asta intr-un studiu dedicat vieti si operei lui. Genialul scriitor a fost burlac toata viata si se pare ca a suferit enorm cand s-a intamplat ceva nasol cu \"cel mai bun prieten al sau\". Nu-mi mai amintesc toate detaliile, am citit acea carte demult, dar sigur a fost.

si acum despre literele dosite

la litere-s cleptoman
dintr-un nobil ideal:
strang de mult material
pentrun foarte lung roman

Pe aleea cu poeti...
Din orasul cu ...castani
S-a facut un loc se pare
Pentru unul cu multi bani!

Vali Nitu ne relateaza de la fata locului.
Am auzit si eu ce ziceau castanii:

Râd castanii, soarta-i sumbră,
Inca unu-a tras la ...umbră.

Unei domnițe bătrâne
Eu pe Proust i l-am vândut,
Si-a zbughit-o, măi frătâne,
Să caute timpul pierdut.

L-au luat pe Caragiale,
L-au dus la restaurat,
Si in locul lui pe dale
Cinspe s-au urcat indat\'.

\"Cu sculptorii stăm tot mai prost,
Cu turnătorii - tot mai bine.\"(Ion Diviza)
Căci, dacă torni, poți da de-un post,
Iar de sculptezi, poți fi oricine.

Ce faci nene, aplici principiul rotației? Că uite ce găsii aici: http://www.agonia.ro/index.php/poetry/64728/index.html

Ori muza lui l-a parasit,
Ori e uituc sau zapacit,
Ion Diviza ne-a servit
Același fel... reîncălzit.

La bustul mic de pe alee
Al unui mare general
Venea adesea o femeie
Și ea cu bust. Dar genial. (retuș)

O expilcație tot îmi scapă
De ce nici un epigramist !?
Mi-a dat raspunsul un artist
Când îl scupltează … se înțeapă

~ Ioane, Numai bine!~

Aleea scriitorilor români
din Chișinău, începe cu un rus
Nu mai e timp, Ioane să amâni
Și fă-ți un bust. La capătul opus.

Foarte buna, Liviu.

Jupp, nu-ți scapă nimic, aferim Jupâne. Ion a reciclat bronzul. Trebuie să înțelegem că resursele globului sunt limitate. Numărul de scriitori crește însă mereu.

Hai și eu cu o castană pe foc:

Zi-i ceasul rău, sau zi-i năpasta,
Pe-un sculptor îl prinse nevasta
Lucrând, ziua-n amiaza-mare,
La bustul unei scriitoare.

Când Augustin studia verbe latine
Intră soția-n timpul orei
Când tocmai se-ncerca să se decline
De Gusti bustul profesoarei

\"Nu mai mor deloc. O sa fiu poetul nemuritor si gata\" (Calimero)

Poetul se credea nemuritor
N-a spus-o într-o doarã
Cãci mort fiind, încetișor,
L-a înviat o domnișoarã!