Femeilor

Între femei

Al meu, dragă, e-un deliciu,
Nu-i place deloc să bea,
Dar are un singur viciu:
Să ciocnească-n cinstea mea!

Zici că nu-i place să bea,
Doar de bine-i pomenit,
Deci, la ce te-ai întreba
Dacă nu-i cumva ciocnit?

Eu femeia o ador,
Liniștit nu pot să stau,
I-am luat și-acum un mărțișor,
Că doar atât mai pot să-i dau.

Pahar după pahar,
Pentru a câta oară,
El - doarme dus la bar,
Ea - a rămas pe bară...

L-ai prins în piept unei femei
Și mărțișoru-i place tare,
Necazul cel mai mare-al ei
E că-i mereu în atârnare.

De dânsul n-am habar
Că doarme dus la bar,
Dar ea cum stă pe bară,
Să zici că e barbară!

P.S. Încântat se te reîntâlnesc pe agonie. Ai trimis deja epigrame pentru antologie?

am trimis ceva ieri. Mi-a confirmat Sorin de primire.

Chestionam femeile:
Ce ne-am face fara voi?
Si ne dau ideile:
Insurati-va-ntre voi!

Să facem nuntă de bărbați?
N-aș vrea să strig: \"La loc comanda!\"
Vom deveni civilizați
Și vom trăi ca în Olanda!

Fără ele-ar fi șucar,
Asta, deci, cum ar veni,
Fiecare om ar fi
De nu gay, atunci la bar.