țara copilăriei. Freud

Spasibo!

Uite am reușit să mă opresc o clipă să văd configurarea picioarelor într-o poziție ce pentru un bărbat nu prea se cade, interesantă trecerea de la epigramă la poem , eu oricum te știu și chiar în alte forme de exprimare, mă bucură revenirea ta, dar și a mea (a mea mai răruț că e mai drăguț). Nu fac nici o analiză a textului, fiindcă aș intra în politica lui Yin și html-ul nu mă iartă, ajung să am halucinații că trec Prutul peste un pod de flori, sau cine știe de florii.

Simt poemul ca pe o tăitură, dar ce putem face, esențialul e că măcar exită posibilitatea să ne putem exprima, exterioriza

În țara copilăriei mele totul se cade și e posibil, Maria. Mă bucur pentru revenirea ta (și a mea) :) Mă bucur că nu te implicici în politică - noi nu ne băgăm în tărâțe și de aceea ne mănâncă porcii. :( dar cea mai nmare bucurie a mea e că m-am înșelat în gândurile mele ne-pozitive. :)
Îți mulțumesc pentru feedback. :)