Te felicit dacă ai reușit să-ți scuturi umbra nealbastră a cuvintelor de ieri și te-ai hotărât să intri în balul mascat al vieții cu flori de măr în păr! Poemul tău îmi dă speranța că soarele va prinde mai multă putere și cenușiul se va risipii....
Azi vreau sa cred ca soarele va straluci mai tare, iar umbrele vor ramane acolo unde le este locul, in \"ieri\".
Multumesc pentru trecere si va mai astept.
Ioana
Delicat și bun început pentru seria aceasta pe care musai o sa o urmaresc!
Ai ochii albaștri? Trebuie să-ți caut o mască elegantă:)
Tropăind delicat, pe aici:))
Ioana imi este cumva teama (nu genul de teama la care ne-am putea gandi in mod normal) sa pun titluri de genul celui pe care-l poarta poezia ta... apoi inceputul situat la un bal mascat desi romantic conduce la nevoia imperioasa a dezvaluirii, \"situatie\" cu multiple consecinte in plan estetic si de ce nu spiritual... si eu sunt cumva obsedat de balurile mascate dar pun asta pe seama nostalgiei acelor vremuri :)
Mi-a placut senzatia lasata de poezia ta... senzatia nu perceptia, cu toata sfidarea legilor psihologiei :)
Si mie imi este teama de inceputuri cu atat mai mult cu cat se produc printre masti.Dar daca aceasta este conditia, mai mult sau mai putin necesara si suficienta, de ce nu?!? :)
Multumesc de trecere.
Uneori cuvintele dor.