ioana matei
Verificat@ioana-matei
m-am născut într-o poveste despre care un OM scria așa: "emoția magnifică și cea mai profundă pe care noi o putem resimți este starea inefabilă a misterului, acolo există germenul oricărei științe veritabile. Acela căruia această emoțiie îi este străină, care nu știe să se scufunde pierdut în sine de…
Pe textul:
„cartele pentru zâmbet" de George Pașa
Pe textul:
„arse hainele orbului" de Nicolae Popa
Pe textul:
„Otilia" de Albert Cătănuș
RecomandatPe textul:
„Aida Hancer - debut editorial, dublă lansare de carte" de Ela Victoria Luca
Recomandatun cititor de/loc mai putin fericit...
Pe textul:
„un cal singur sub stele" de Nicolae Popa
\"Paște adânc prin oglinzi\" superba imaginea...
ce dor imi era de nefericiti spintecati in sa \"perfect simetric\"...si ce dor imi era de poezia dvs, domnule Nicolea Popa!...
Pe textul:
„un cal singur sub stele" de Nicolae Popa
Pe textul:
„Otilia" de Albert Cătănuș
RecomandatPe textul:
„a doua zi nu mai aveam" de dan mihuț
Recomandatfaci ca între ei
să răsară humă
pupăza din tei!
Pe textul:
„Cabană cu blondă" de Sorin Olariu
Pe textul:
„what is leo?" de Leonard Ancuta
Pe textul:
„flamingo flaminguțul meu..." de Vasile Munteanu
Pe textul:
„Dintre poeziile lui Valeriu Barbu (51)" de Maria Tirenescu
Pe textul:
„apărarea" de Catalin Pavel
zambet: cred ca orice reactie (indiferent de natura ei) este explozia unui punct vulnerabil...
Pe textul:
„ești copil?" de Dacian Constantin
cu drag
la marginea ironiei
Pe textul:
„ești copil?" de Dacian Constantin
Pe textul:
„ver_bum_bum_bum. stop" de Ela Victoria Luca
Pe textul:
„Haiku-uri" de Djamal Mahmoud
înfipți în pulpițele lor moi. Uite, chiar și acum, în spatele meu
cineva își ține respirația, însă inima mea este peste puterile lor. Însă
inima mea peste puterile lor calcă asemeni unei șenile de tanc rusesc.\"
tare frumos poem...al iertarii(?)...ce intrebare prosteasca...sigur ca al iertarii...\"asemeni unei șenile de tanc rusesc.\"...ce se opreste la TIMP...nu-i asa?
Pe textul:
„ai și tu motivele tale" de dorian iamandi
*două bile de foc\",\"Înghețată de vișine\" si o intimitate delicioasa...sugestia unor lumi pe care, de multe ori, nu le putem *atinge*... \"poate doar soarele\"...poem simplist la prima vedere...dar...oare de ce *copilul timp* vrea sa inghita copii?
Pe textul:
„Înghețată de vișine" de Marinescu Victor
