vis ciudat despre Mine

\"eșecul ochiului
în lumea focului\"
\"dimineața soarele
îmi zâmbea din zăpadă\"

M-am jucat, spre să îți placă. Cât despre tristețe, poate e doar un vis, la fel și fericirea.

Noroc bun
MA

\"eșecul focului/în lumea ochiului\" = ochi mort?
Faci ghicitori? Încearcă să scrii mai mult și să renunți la propozițiile eliptice, mai ales că poeziile sunt așa scurte.
Dacă n-ai curaj să te povestești, de ce mai scrii? Nu te supăra.

Nu, ochiul nu e mort, doar ca transferul intre cele doua lumi (cea a focului si cea a ochiului) nu e intotdeauna posibil. Exista foc ce nu se vede si atunci vinovat e focul pentru ca lumea lui, mult mai extinsa nu reuseste sa trezeasca ochiul fata de aceasta extindere. Pentru ea, extinderea inaccesibila, intr-adevar, ochiul este mort.Cam asta a fost in capul meu cand am scris ce-am scris. Dar de la fapta pan\' la vorba...

Păi văd că reușești să mă faci să-nțeleg cu mai multe cuvinte. Asta e soluția: folosește mai multe cuvinte!

imi place numele tau! Sincera sa fiu, m-am gandit si la varianta inversata (cea propusa de tine, cu ochiul si focul). M-am oprit la ce m-am oprit din motivele pe care le poti citi in raspunsul pentru Ioana. Despre ultimele tale doua versuri, le consider, intr-adevar, o joaca (adica fara nici o legatura cu mesajul pe care voiam sa-l transmit). Era un mesaj oarecum egoist, numai pentru soAre si sferele apropiate lui; el, cu siguranta, l-a inteles;(un singur detaliu, era un mesaj despre comunicare \"empatica\")

\"dimineața soarele
îmi zâmbea din zăpadă\"

Cred că și aici este tot un fel de comunicare empatică. Dacă soarele nu ar fi dorit, cum aș fi putut să-i zăresc zâmbetul din strălucirea orbitoare a zăpezii. Nu a fost dorința lui de a-l înțelege înainte pe celălalt, căutând modalitatea de a darui un zâmbet? Înțelegere prin transformare, adaptare.

Dacă nu exista comunicare empatică sigur era:
\"eșecul focului
în lumea ochiului\"
\"eșecul ochiului
în lumea focului\"


În rest, da, îmi place să mă joc.

Noroc bun
MA