continuare...

întrebare adresată domnului Radu Herinean...dacă tot, printr-o adevărată minune, mi-au apărut două comentarii referitoare la intâlnirea de duminică, unde este si cel de al treilea (ce completează/expliciteaza răspunsuri) referitor la permanenta absentă/ignorare/ascundere a comentariilor mele?...si nu numai...se pare că e foarte usor să inchizi pe cineva in beci, să-i pui călus la gură si după aceea toti (mimetic, pentru că mimetismul ni se trage de demult) să arunce cu pietre cuvinte in el...si să râdă...asta da dovadă de poezie...de cultură...de mărinimie...de iubire... de intelegere...dar agonia nu ocupă tot virtualul...sau poate că da...nu si realitatea mea...despre care...