Retro-Rondel III

Dap, stiu ca orice comentariu lipsit de vreo substanta, orice semn de exclamare si orice mirare cade in off-topic, insa chiar nu am ce adauga rondelului III. Care trebuie ca te-a vizitat intr-un moment de gratie... Nici usoara clatinare din versul trei, ultima strofa, nu a reusit sa strice ceva din mesaj, atmosfera si, peste toate, din cantec. Nici acel, oleaca prea comun, "mereu", din a doua strofa...
În fine, Ioană, lasa Berlinul să mai ardă o dată, va renaște fara tagada, a mai facut-o; asculta vocea aia care-ti vorbeste simplu, de dincolo de timpuri si vremuri, despre copiii unui dumnezeu pigmeu, strecurat sfios intre dumnezeii mai mari. Dumnezeul nostru, cel ratacit si razvratit, care a inchis ochii o clipa si ne-a lasat sa furam iubirea din rai si s-o aducem pe-aici, printre frunze.

...imagini ca din rai...
unele au fost si-n nunta mea inedita, prelungita undeva pe malul unui lac, frecventat mai ales de nudisti. Si chiar ca eram ca niste pigmei, asa infasurati in jurul taliei, cu frunze si flori de camp. Hmm, inceputul a fost un soc pentru mine, as fi vrut sa fug, mai ales ca era greu de respirat prin fumul de gratar, dar mi-era teama ca-mi pierd fauna pe drum...Apoi m-am gandit la beneficiile pe care mi le aduce mariajul cu-n german si totul a devenit cool...Noi aveam o barca din lemn lunga foate sic, ramanea la mal toata vara si nu disparea... Sunt ani buni de cand, din motive de siguranta, se merge prea putin in acel loc, de fapt ca-ntrun loc de reculegere, pentru cateva momente...
Dar eu raman totusi cu amintiri frumoase si cu...rondelul...
Danke schön de com.

LG,
Joana