Ioana Florea

asa incep lucrurile, si tot asa se sfarsesc, sub un semn de uimire. frumos poem, lin, simplu, si tocmai felul lui de a fi: asa, il face atat de placut.

\"clopot
pe care îl port de la început
ascuns sub haine
ca un rod dintr-o altă viață\" - pentru prima data, durerile sunt altfel, ca un clinchet de clopotel care vesteste ceva, pentru fiecare om in parte cate un lucru, caci nici unul nu e la fel ca celalalt. pe ceilalti ii sperie, dar pe tine?

suferinta ta este una care irita, pentru ca nu te intorci impotriva ei, nu lupti cu ea, o accepti, o iubesti, desi nu esti de acord cu ea, si de aceeasi esti intreg! singurul care e intreg dintre toti, pentru ca numai tu vezi!
cred ca as vorbi pana maine despre poezia ta, imi place! punct.

queen

hihiih... o sa tin minte cum e cu kestia asta cu RA.-ul;)si nu o sa iti mai ciufulesc motzul:P

o adunatura , asta este, si cine zice k regula se aplica mereu, exceptiile au farmecul lor:P

si nu ma supar ca nu ma iubesti:P caci o faci zambind, si tot e bine..:P

queen

asa este medeea, si in final totul se arata ca o unda nesfarsita, acel final este doar al constiintei, dar in fond, altceva conteaza....

un poem pentru tine, draga mea, si pentru cei mai buni prieteni ai mei, unii ai nostri, nu le voi dezvalui indentitatile, dar se vor recunoaste: R.C.; C.D.; KIM; G.B.; L.N; R.A... ii iubesc si le doresc toate cele bune. poate sunt cam patetica, dar nu se pune!(asta e pt...nah!)

queen

bodoganele, multam de trecere si de aceste cuvinte frumoase, o contrapoezie care rispeste energiile acumulate pe aici in directii bune- raman doar zambete .

queen

strofa trei e foarte buna, cea care m-a tintuit in fata monitorului timp de minute bune. foarte buna poazia, puternica, loveste drept intre coaste, acolo unde trebuie si ramai fara suflare, degajat de valul ce ti se ridica de pe ochi.

finalul mentine acelasi ton al poeziei, dar degajarea cu care vei mai muri putin ajunge chiar sa irite. hai sa mai inchidem ochii putin la ce se intampla in patrie, dar nu prea mult, sa nu ne invatam, numa un pic de odihna sa ne fie bine.

ce sa spun, mi-a placut. o sa mai trec. promit!

queen

dany, enaquis... stiti ca va voi iubi in continuare la fel de mult si ca imi sunteti dragi, mai ales cand spuneti lucrurilor pe lume. da, mai am de greblat, vorba lui daniel, si cred ca voi grebla toata viata la fel ca toti ceilalti.

ioana, draga mea, te rog sa nu iei ca pe un afront ceea ce ai spus, sunt deschisa la critica asa cum am fost intotdeauna, doar voiam o lamurire, atat.

razvane, ana mea e un gand care a ajuns la tine, proiectata din colturile mintii mele peste alte ganduri, dar peste nici o alta ana!

cu drag pentru toti..

queen.

nicolae, te rog sa ma scuzi ca am stalcit.

ioana, multumesc de stea, acelasi drag din totdeauna pe care tu il cunosti. si eu sunt putin nedumerita de ceea ce a spus si nicolare.. nini.


queen

adela, multumesc pentru coltul de materie in care sa imi mai proiectez fantasme ca intr-un vis cu ingeri. daca este poemul tau de azi, zambesc si raman cu arcuirea pe chip.

nicolae frumos motto-ul si daca e si poemul tau de azi, nu pot decat sa fiu fericita ca am prins in hora atatea inimi.

mircea, ana mea isi intinde bratele subtiri si mereu isi va intinde bucuria catre cel care iubeste marea.

laura, o ironie care poate s-a vrut fina, dar departe de acest concept. uhm... ai trecut cu masina printre cuvinte! nu-i problema, fiecare cu ale lui!;) numai bine si tie

dragii mei, ma bucur ca ati cunoscut-o pe ana, ea ii iubeste pe toti la fel,

queen.

nu e nevoie de luceferi si de stele, avem bolta cereasca pentru ele. putem mai mult decat sa visam... imposibilul e doar in mintea noastra.... ea e doar Ana...

queen

scurt si la obiect, expresia unei stari rigide in stadiul final.

citit, placut, semnat...

queen

cristina , vizita placuta, si tyche nu iarta pe nimeni, nici macar reginele.

queen.

well... ceva nou, si in sfarsit te-ai decis sa scrii si despre mine, ca doar nah, is queen!:P

joking... trecand la poezie, ai reusit sa cobori regina de pe un piedestal inaccesibil celor multi si sa o redai pamantului, intoarcerea in pantec care echivaleaza cu moartea; este un act al durerii, regina moare infasurata (regina se ghemuiește sub înveliș)

frumos... felicitari!
Queen.

hey, ma bucur ca iti place, firesc, sa mai treci pe aici. nu vazusem comentariul tau, sorry. un poem dureros, stiu eu de ce...

queen

frumos, devii sublim, incantator, si respiram impreuna cu tine un aer matur djamal. esti reflexiv! imi place. intru si eu in casa ta insorita!;)

Queen

asa este razvane, ai dreptate. si pe tyche o gasim cu totii, fie ca vrem fie ca nu, dam nas in nas cu ea la serviciu, pe strada, in casa, etc.

ma bucur ca ai mai trecut pe la mine. si te mai astept.

Queen Ella.

medeeea, sensurile inversate releva partea aceea a adevarului care pare a fi ascunsa..

mircea, saradelor le sade bine sa piste cu zambetul pe buze mereu si en garde!

queen ella.

A murit regele, trăiască regele!, gateste-te la asta si unde ai mai auzit-o...

ti-as raspunde daca as avea litere, dar nu am, cuvintele mi le-au inghitit pe toate in poezie...

queen ella.

junii au trecut pe la tine, mai fac si eu o insemnare in calendar, si iti spun ca te regasesc proaspat. iti prieste primavara. eh, uite ca am reparat treaba cu absenta mea de pe site, si dau peste poezia ta! foarte tare.

insa observ ca ai renuntat la foarte multe si ca ai simplificat mult poezia ta. dar stii ce, eu nu sunt multumita , vreau mai mult de la tine. e bine si asa, dar se poate mai mult. hai sa nu ne limitam. oke?

succes, si sa auzim de bine:*

poate fi negru de orice, un poem lispit de esenta, bati pasul pe loc de aiurea, in loc sa te deschizi si catre altceva.