Ioana Bogdan

Imi pare rau, Tanus, dar ai greseli mari de limba. Nu ti le mai spun eu, am pretentii de la tine. Gaseste-le si te rog, corecteaza textul. Incearca sa tastezi corect cu spatii intre semnul de punctuatie si cuvantul urmator.

Domnul Pan are dreptate,
Epigrama e-un barbat
Ce insemanteaza vorbe
Fara creier dar cu cap.

Bine ai venit!

Sincer, nu ma asteptam. Textele anterioare ti-au fost apropbate din motivul ca esti incepator, dar nu le-am fi putut cataloga drept poezii. Le lipsesc imaginile poetice, sunt doar niste efuziuni.

Pentru poemul de mai sus insa, tin sa te felicit. El este o metafora de la un cap la altul, mai mult, am impresia ca este poezia unei metafore: \"ceea ce ce am de zis, nu poate fi exprimat...\". Pornind de la afirmatia ta, de aici incepe poezia.
Sentimentele infatisate tatalui si asa mai departe ar trebui exprimate in fluturi - albi sau negri, flori - ornamentale sau ucigatoare, in lucruri, fiinte, fenomene care, utilizate analogic, in arta lirica, sunt ceea ce numim figuri de stil.

Daca stii toate astea, te rog sa nu te superi si sa incerci sa aplici. \"Scrisoare\" (eu as schimba titlul) a aratat ca poti.

Bine ai venit pe poezie.ro!

Corecteaza-ti titlul, cred ca ai vrut sa scrii altceva. Am modificat cateva greseli de tastare din textele anterioare, dar de acum inainte, daca voi gasi mai mult de doua intr-un text, atunci il voi refuza.

Sugestie: posteaza mai putine texte deodata.

Si mie mi-era dor de o steluta sincera in special pentru \"mi-era dor sa-ti fur un bite\" si pentru \"dor de copy si de paste\". Aceeasi muzicalitate din poezia lui Bacovia - \"verde crud, verde crud...te mai vad, te mai aud\". Cred ca e mai mult puterea de sugestie a lui \"verde\" la inceput de vers. O incercare indrazneata!

Uite ca am reusit sa citesc pagina de autori. Nu credeam.

Draga Lesbiana,


In primul rand vreau sa te instiintez ca nu imi esti draga deloc si ca am folosit numai o formula de adresare.


Intrucat textele tale nu ne incomodeaza cu nimic din punct de vedere calitativ, ba as putea spune ca ele aduc un suflu nou, m-am gadit foarte adanc la ceea ce ne deranjeaza de fapt.

Ei bine, ceea ce ne deranjeaza este pseudonimul tau care invariabil se leaga in constiinta noastra de intelesul poemelor. Mi se pare ca aprecierea versurilor are din aceasta cauza mult de suferit si n-am vrea sa facem discriminari pe motive asa neinsemnate.

In consecinta iti propun, de fapt iti cer, sa-ti schimbi pseudonimul \"lesbiana\" cu un altul poate mai poetic, sau cu unul mai subtil cel putin. Te rog sa te gandesti numai la ce ar insemna daca toti membrii ar avea nick-uri de tipul: homosexualul, pedofilul, zoofilul s.a.m.d.p. respectiv combinatii ale acestora. Probabil ca nu textele ar mai fi judecate ci orientarea autorilor.

De asemeni cred ca un alt pseudonim ar fi si o dovada de imaginatie din partea ta. Sunt curioasa la ce te-ai gandit.

Cu bine,
Andia.

Eu iti aprob textul, doar ca te rog sa-mi explici ce ai vrut sa spui cu:

\"Gânduri îmi sunt perle\". Nu era mai bine \"gandurile imi sunt perle\"?

si

\"roua d’april\". Nu am inteles daca e in limba romana, sau intr-o alta limba. Pentru ca, daca e in romana, corect este \"de-april\". Iar daca e in franceza corect este \"d\'avril\"

Daca nu gasesti un titlu, mai gandeste-te. Nu mi se pare potrivita ironia pentru o meditatie de cinci randuri. Macar din respect pentru titlurile unor texte care spun mai mult decat ce ai spus tu aici.

Te rog sa nu te superi si sa intelegi.

lectia VII ar fi sa scrii si corect. Te rog corecteaza:

\"și-ai spus tot ce avuse-i de spus\",// corect: \"avusei\"


\"poezia o fi ea din rai,/dar poeții s-aici, pe pământ\".// corect: \"poetii-s aici, pe pamant\"

Steaua.

Poate cea mai reusita dintre povestioarele pe care le-ai scris, gratie gingasiei si motivului simplu- copilaria si copilareala simbolizate de un copil.

Nu stiu cum te descurci tu la scris, dar crede-ma ca la lectura intrebuintarea fortata a cratimelor nu e prea placuta. Nu e mai usor sa renunti la ele? Nu cred ca textul pierde ceva, dimpotriva.

Draga Sivana,

Ti-am corectat cateva greseli de tastare, te rog sa fii mai atenta.

Ultimul \"vers\" care ma duce cu gandul la o mai veche cugetare, contine o contradictie: la capatul vietii, te asteapta viata cu o picatura chinezeasca?

Eu nu am inteles, poate ma edifici tu.

Titlul mi se pare putin cam evaziv, ca sa nu spun inexistent.

Veni, incearca altceva, aici nu este o rugaciune, ci un raspuns ipotetic. Apoi, in exploatarea cuvintelor sfinte, e bine sa stilizezi un pic, sau ma rog, e de dorit. Asta pentru a nu fi acuzata de blasfemie de catre unii. Nu ai facut decat sa reiei niste versuri si sa le transpui la o alta persoana. E doar o opinie.

Imi pare bine ca a fost deschis subiectul. Pentru ca se mai face lumina pentru multi dintre noi. A scrie are mai multe intelesuri in functie de scopul propus. Cel mai des pare a fi cel terapeutic. Scriu si ma simt mai bine. Un altul este ca scriu deoarece imi place s-o fac. E o pasiune, un dat, un har, imi plac cuvintele asa cum pictorului ii plac acuarelele. Imi place expresia, estetica, frumosul. Imi place arta, sunt artist. Nu vreau sa public o carte, sau poate ca vreau. Nu stiu inca pentru ca nu-mi cunosc inca valoarea.

Sau

Stiu sigur ca voi publica intrucat am un mesaj de transmis lumii, sunt misionar. Si de altfel, nici nu ma intereseaza cum o spun sau scriu, important este sa comunic. Scriu pentru ca vreau sa transmit, sa dezvalui un adevar.

Cred ca scriitorul unei publicatii de specialitate porneste de aici, de la coada: adevarul care trebuie spus. O revista de specialitate iti propune o rubrica sau un subiect. A te incadra intre tusele lui inseamna a stii sa comunici. A le depasi fara sa le incalci fraudulos, inseamna imaginatie, har, inseamna literatura. Inseamna de fapt, largirea granitelor, castig, imbogatire. Un scriitor in adevaratul sens le duce la bun sfarsit pe amandoua. Insa distinctia trebuie facuta: intre profesiune si amatorism.

Subiectul e nuantat, cum am spus un scriitor adevarat poate face orice. Asa cum in articolele de specialitate nu ai nevoie sa-ti sclipeasca penita. Pentru ca aici “a sti” conduce detasat fata de “a scrie”. Si invers, in beletristica ai libertatea de a sti cat mai putin, dar de a divaga la infinit prin mijlocirea cuvantului pe care il stapanesti atat de bine. Grija fata de limba trebuie insa sa fie o conditie pentru ambele orientari.

Din setul de lectii propuse de Radu reiese ca pe noi ne intereseaza sa canalizam, sa orientam. Multi dintre noi urmaresc usor o idée, altii o pierd pe traseu. Multi au consecventa, altii nu au deloc (eu sunt una dintre ei). Unii lucreaza cu termene, altii dimpotriva. E bine sa intelegem unde ne situam si unde inclina balanta. Intre adevar si estetica.

Pana la revelatia asta, ar mai fi sa aflam daca avem legatura cu cele doua orientari sau asternem cuvinte in limitele unei nevoi de relaxare, indiferent cum, in felul in care tinem un jurnal.

Sfaturile lui Nexus sau Costel sunt binevenite, atata vreme cat nu suntem straini de portile carora le cerem sa ni se deschida. Eu una ma mai gandesc. Trec printr-o criza de identitate, nu mai stiu daca am scris literatura vreodata, sau au fost niste cuvinte frumos ordonate in slujba unei idei. Vreau sa stiu daca ma asteapta un creion tocit sau o penita de aur. Sau, ghinion, un stilou de jucarie. Adica astept cuminte urmatoarele lectii.

In opinia mea textul acesta nu are nici o valoare, deoarece citit ne-anagramat, nu inseamna nimic.
Ori jocul, presupune intotdeauna o alegere, un sens dublu. Aici e un singur sens si acela este unul ordinar. Ordinar, adica obisnuit.

Dar este o incercare.

Daca cineva vrea sa-l insteleze sau nu, e o problema de gust, inca nu avem o scoala de critici.

Stefanut, te rog sa fii obiectiv cu tine insuti, e cel mai important lucru. Succes!

Mai aranjeaza fraza asta:

\"Maiorescu a pus la îndoială legitimitatea înlăturării lui Cuza de la putere - accentuând, mai târziu în a sa Istorie contemporană a României, Domnitorul oricum intenționa să abdice foarte curând\",

poate o imparti in doua fraze cu un punct, dupa \"putere\". Nu se intelege exact, cine a accentuat in a sa Istorie...

Pentru a scrie asa, trebuie sa ai si gust, sa stii cand sa pui punct, cand sa continui. Am vazut multe texte aberante care parodiau lumea virtuala si in general binefacerile tehnologiei care merg invers proportional cu evolutia spirituala. Dar care nu stiau cum sa imparta cantitatile. Cat si unde.

Ar mai fi nevoie de un ton, un anumit ton, al revoltei, ceva dusmanie, multa imaginatie si umor, pe care eu le-am gasit aici.

Nu am incurajat astfel de texte pentru ca sustin ca nu oricine poate sa le scrie. Desi s-au scris zeci, unul singur pe site, aici, mi-a placut cam tot atat de mult, doar ca tonul era ceva mai distant.

Cel putin pentru \"Userul Romeo poate sa doarma linistit. Userul Julieta il iubeste\", ai simpatia mea sincera.