Poezie
Scrisoare
13 februarie 2002
1 min lectură·
Mediu
Ceea ce am de zis
nu poate fi exprimat
decât în fluturi;
în fluturi și săruturi.
În frunze și în flori,
în soare și în nori.
Într-o vorbă mută
sau poate într-o sută.
În mâna mea pe mâna ta
În gândul meu pe gândul tău
În inima mea pe inima ta
În sufletul meu
pe sufletul tău...
054
0

Sincer, nu ma asteptam. Textele anterioare ti-au fost apropbate din motivul ca esti incepator, dar nu le-am fi putut cataloga drept poezii. Le lipsesc imaginile poetice, sunt doar niste efuziuni.
Pentru poemul de mai sus insa, tin sa te felicit. El este o metafora de la un cap la altul, mai mult, am impresia ca este poezia unei metafore: \"ceea ce ce am de zis, nu poate fi exprimat...\". Pornind de la afirmatia ta, de aici incepe poezia.
Sentimentele infatisate tatalui si asa mai departe ar trebui exprimate in fluturi - albi sau negri, flori - ornamentale sau ucigatoare, in lucruri, fiinte, fenomene care, utilizate analogic, in arta lirica, sunt ceea ce numim figuri de stil.
Daca stii toate astea, te rog sa nu te superi si sa incerci sa aplici. \"Scrisoare\" (eu as schimba titlul) a aratat ca poti.