Textele premiate la Mizil

Bravo din inima.

Pe merit a primit locul întâi Nicușor Constantinescu, epigrame spirituale, cu poante inteligente, versificare fără cusur. Locul al doilea ocupat de Gheorghe Gurău este acordat cu multă indulgență, catrenele ce speculează "ieșirile" sunt și banale și vulgare. Iar alegerea numelui de doctor "Penta" ca să-și asigure rima pentru "asistenta" este puerilă. Cele semnate de Vasile Vajoga subliniază ușurința cu care acesta știe să scrie umor. Rezervă am doar pentru catrenul pe tema "soacra", găselnița umoriștilor înclinați spre banal. Foarte originală epigrama numărul unu.

...cu a lui Tataia.
Locul I, pe deplin meritat de Nicușor Constantinescu.
Locul III, loc meritat pe podium al lui Vasile Vajoga.
Din epigramele lui Gheorghe Gurău, a doua folosește o omonimie veche (a scăpa), ultima un nume propriu pentru rimă (Penta), iar celelalte două nu justifică nici ele medalia de argint. Domnul Gurău a beneficiar din plin de lipsa de experiență în epigramă a unora din dintre jurați.

Todo, felicitări pentru această postare. Ai acționat în spiritul transparenței de care organizatorii de la Mizil au dar dovadă până acum. Așa ne putem face o idee mai exactă despre funcționarea unui juriu cu structură mixtă - epigramiști și nonepigramiști. Un juriu plin de bun simț, din moment ce a acordat premiul I unui set atât de bun de epigrame.
Totuși, le-aș propune organizatorilor ca în ediția viitoare, în lipsa altor opțiuni, să apeleze nu numai la Nicușor Constantinescu, ci și la alți câțiva din câștigătorii anilor precedenți: Moleșag, Larco, Toderașcu, Laurone, Elis Râpeanu, Tataia...

Așa cum am promis, vă prezint două cazuri în care apar diferențe foarte mari între notele primite de același autor. Am ales un grupaj pe care l-am notat cu 8,5 (doar grupajul câștigător a mai primit această notă) iar cineva cu 5,5 și un alt grupaj pe care eu l-am notat cu 4 (am dat și nota 2, 5) iar colegii mei cu 7… 8… 9. Așadar, în cele două exemple, eu am acordat cea mai mare și, respectiv, cea mai mică notă dintre cei cinci „jurați”.
Cine a fost, oare, mai aproape de adevăr?

GEORGE PETRONE 7 - 6 - 8 - 8,5 - 5,5

Mizil - orășel aflat în zona de contact dintre Dealul Mare
și Câmpia Română

Mizil un orășel? Eroare!
Ar fi destul să dau pe gât
Un singur kil de Dealul Mare
Și-l văd de două ori pe-atât.



În campania electorală, candidații umblă mult prin teritoriu

Pornesc în turneu ca ciclonul!
Cu ce umblă ei și se-agită?
Cu-auto, pe jos, cu avionul,
Cu trenul, cu… cioara vopsită.



Leafa, pe timp de criză

Exact ca ceapa de grădină
E leafa care o-ncasezi:
Ți-o dau „tocată” la chenzină
Că-ndată-ncepi să lăcrimezi.



La mare

Constat un mare neajuns
Pe plaja unde, din păcate,
Din câte n-au nimic de-ascuns
Doar unele au ce s-arate.



RODICA CALOTÃ 7 - 7 - 9 - 4 - 8

Axa Mizil-Berlin
Nu vreau s-ajung pân' la Berlin,
Ar fi riscant și inutil,
Imprescindibil vreau să vin
Cu o berlină la Mizil!

Epigra-mama
Răspunde prin pantomimă
Dacă îl înjuri de mamă,
Dar e-n stare și de crimă
De-l înjuri de epigramă!

Ex-orcizare
Abia acum aflăm cheia
„Lecuitei” din Tanacu:
Au prăpădit ei femeia,
Dar au scăpat-o de Dracu’!

Măsurătoare
(LES AFFRES DU STYLE)
Epigrame, Sfântul Petru
Măsoară, după cum ni-i hramul:
Lungimea, cu mi(zi)limetrul,
Tăria, cu mi(zi)ligramul!

Foarte interesante exemplele tale și vorbesc foarte clar de inutilitatea comentariilor legate de jurizări și de notări.
Uităm permanent că vorbim de epigramă, nu de șaibe, unde șublerul spune clar dacă sunt bune sau nu. Aprecierea unei epigrame depinde de: vârsta, educație, sex, dispoziție, stare civilă, beție, fericire, salariu/pensie, pasiuni politice, buletin meteo, sănătate, studii, simțul umorului...și mai găsiți voi.
Nu vor juriza la fel nici măcar doi doctori în epigramă (deși avem doar unul)!
Iarăși, o eternă discuție a fost și va rămâne: apreciem grupajul sau tema? Părerile diferă, personal sunt de părere că ar trebui premiată o epigramă excepțională dintr-un grupaj decât o serie bună, cuminte, otova. Când se dau 3-5 epigrame de făcut, niciodată nu vei reuși să le faci perfecte pe toate.
Până una-alta, eu zic că atâta vreme cât ne-am înscris într-un concurs, am acceptat automat și rezultatul final, criteriile fiind apanajul celor care au acest drept.
Și, ca o părere personală, aici e și cheia marasmului în care trăim zi de zi, în care regulile, legile, normele sunt făcute pentru a fi comentate, fentate, batjocorite.

Părerea mea
1. Nu cred că dacă ar fi numai epigramiși sau critici literari în juriu rezultatele ar fi altele. Mă gândesc ce ar fi ca în juriu să fie Tataia iar Gârda să laude în toate epigramele pe Boc și Băse, nu l-aș vedea prea bine. Să ne amintim de concursurile lunare de pe Agonia ce diferențe erau uneori între note deși erau date toate de concurenți, majoritatea epigramiști recunoscuți.
2. Apreciez transparența lui Todo, merită felicitat, ar fi bine dacă ar face și alți jurați la fel, cred totuși că dacă ar fi pus nota dată de el și la fiecare epigramă din cele exemplificate ar fi fost și mai clar. Și așa e clar că între grupajul lui Petrone și al lui Calotă e mare diferență deși au aceeași medie generală.
3. Părerea mea este că juriul de la Mizil și-a făcut cinstit datoria și organizatorii merită felicitări. Să nu uităm că trebuiau jurizate mii de catrene, eu unul cred că cei din juriu au depus o muncă enormă pentru care și ei merită felicitări.
4. Să lăsăm pe organizatorii de concursuri să formeze juriile cum consideră, altfel poate am ajumge ca premiile să ajungă doar la un număr restrâns de epigramiști de elită și concursurile nu ar mai fi așa gustoase!
Petru Miloș

Deosebita consideratie organizatorilor, felicitari celor premiati!

Linea

Cu ani de zile-n urmă,cel care a fost reputatul epigramist, antologator și exeget al epigramei, Giuseppe Navarra, o personalitate care prezida adesea juriile la concursuri de gen în perioada comunistă, recunoștea inevitabilul subiectivism și aprecierea heterogenă a membrilor unui juriu. De exemplu, dacă în juriu era o femeie, erau depunctate epigramele cu și despre femei, cele cu soacre sau cele cu tematică bahică. Pe atunci nu se scriau (sau, mai corect, nu se difuzau oficial) epigrame cu tentă politică. Dar azi, când cei care judecă epigramele fac parte dintr-un anume partid politic, știi în cine să lovești ca să-i satisfaci respectivului orgoliul? Categoric, nu, iar de aici tot felul de aprecieri tendențioase... E doar părerea mea, dar sigur cam așa stau lucrurile...

De aceeasi parere cu Tataia si Dan Norea. Locul I-Nicușor Constantinescu si locul III -Vasile Vajoga, acordate pe merit. Cele patru epigrame de la locul doi se pot da ca exemple de cum nu trebuie facuta o epigrama: una n-are poanta deloc, una are o aritmie evidenta, una are o rima inventata etc.
Referitor la exemplele prezentate de Todo, privind modul cum a apreciat anumite epigrame, nu pot sa spun decat ca il felicit! De fapt imi amintesc ca, la concursul de pe Agonia din 2009, Todo a fost unul din putinii care au obtinut punctaj maxim ca arbitru.
Pe de alta parte este absolut jenant cum a fost posibil sa fie notat cu 5,5 si 6 George Petrone, probabil, cel mai bun epigramist in viata, la ora actuala, si cu note de 7,8 si 9 asa-zisele epigrame ale doamnei Rodica Calota.

(nu am citit nici un comentariu anterior) Lăsând la o parte orice dispute, îi transmit confratelui Toderașcu sincere condoleanțe pentru greaua pierdere. Ref la Mizil am mai spus ce aveam de spus: Un juriu eterogen, cu unii oameni de vastă cultură dar o parte din ei cam nepricepuți la epigramă. Și invers. Și asta strică. În primul rând pentru credibilitatea festivalului , indiferent cât de harnici sau darnici ar fi organizatorii. Nu vreau să-l atac pe Gurău ( o fi rebusistul renumit pe care l-am cunoscut cu f mulți ani în urmă?) dar trei din patru catrene au grele suferințe:

1 În epigrama a doua "...Întâi se vor scăpa pe ei..." o poantă veche, veche. A fost chiar și la un concurs al agonistilor, era vorba de un pompier și Toderașcu trebuia să își amintească

2 În epigrama a treia o schimbare de ritm jenantă "...Nemții ne sunt vădit inferiori..."

3 În ultima, chestia cu doctorul Penta e criminală. Probabil a fost văr primar cu Parhon, altfel nu-mi explic.

Spun aceste lucruri "cu de la SINE putere" mulțam

"...cu de la SINE putere..." este o parafrazare la textul de autor. Pentru cine nu a observat. Deși nu aș crede

Nae,îți dau dreptate dar:
1.Prima epigramă-merge,
2.La a doua ai dreptate în ce privește poanta, tu ști mai bine, eu nu m-am prins din prima de ce nu miroase a bine dacă se scapă pe ei
3.Mie îmi place observația din epigramă, putea scrie: Ne sunt vădit și nemți-nferiori
4.Medicul de gardă Penta,
Fundația PENTA pentru tratament si ingrijire a copiilor cu HIV servește ca o umbrelă pentru rețeaua PENTA studiile clinice, precum si pentru activitatea viitoare în colaborări de formare și de cohorta.(Google)
Asta am găsit după ce ai spus că e rebusist și mă gândesc că aici l-a dus mintea când l-a botezat pe medic, așa că nimeni nu deține adevărul