Estivală

Zise fata-mbujorată:
- Dragul meu, știi? vei fi tată!
- Peste câte luni, amore ?
- Nouă, fără două ore.

Viața asta-i minunată,
Iată-aici doar o scânteie:
A intrat în mare fată
Și-a ieșit femeie.

Anunț la întoarcerea din delegație

Zise doamna-mbujorată:
- Dragul meu, știi? vei fi tată!
- Peste câte luni, amore ?
- Nouă, fără două ore.

Eu aș schimba puțin, cam în felul următor:

Zise doamna-mbujorată:
- Iubi, dragă, vei fi tată!
- Peste câte luni, amore?
- Nouă...fără șapte ore!

Dacă tu crezi că versul doi păstrează ritmul impus de primul vers, n-am să te contrazic și a doua oară.
Oricum, îți mulțumesc pentru intervenție și te felicit pentru poantă!
O zi bună!

Din spuma mării azi răsar,
C-am nimerit cărarea
Și am ca naș un salvamar,
Iar tatăl meu e marea.

La mama am ajuns cu greu,
Înot în stilul craul,
Că drumu-i lung, iar tatăl meu
E păcuraru paul.

Ioane, ai dreptate, sună mai bine. La replici, în funcție de timpul avut la dispoziție, uneori mă grăbesc. Dacă poanta merită, reiau epigrama ulterior, o îmbunătățesc și o adaug la arhivă.
Toate bune,
Dan

C-așa-i marea pe la noi,
Are ea un șarm al ei,
Au intrat în apă doi
Și se vor întoarce trei.

\"Au intrat în apă doi\"
(Laurențiu Ghiță)

Trei, nu doi, ceva îți scapă,
Mititelul, mi-am dat seama,
A intrat cu tata-n apă
Și pe țărm s-a-ntors cu mama.

\"La apus de soare,
Au ieșit, din mare,
Un băiat și-o fată
...Gata-nsărcinată!\"


Cu așa o genă
Foarte erogenă
Nu va fi mămică
Ci direct bunică