Poezie

bahnă

1 min lectură·6 octombrie 2018

Mediu

vorbeai și vorbeai

aveai buzele roșii

în largul tău erai

și râdeai de tăcerile mele

printre tuleie aveam

ici și colo mizerabile coșuri

tu creșteai ca din apă s-ajungi femeie

bahnă cu iarbă și flori îmi păreai

spre care pășeam poticnit

încurcat de hățișul de gânduri

ce parcă nu voiau să se prefacă-n cuvânt

n-a fost ca să fie

tu ai zburat

l-am întrebat pe tata de ce

m-a privit lung și mi-a zis

nu te-ntrista măi băiete

bărbatul e grâu crește mai greu

fata înflorește ușor

păpădie sau mac roșu în lan...

întâmplător

după o jumătate de veac

am trecut pe la bahna copilăriei noastre

cele patru mlădițe de salcie pe care

în cruce pe malul iazului le-am înfipt

sunt astăzi patru trunchiuri de răchiți scorburoase

și iazu-i mâlit...

a fost brumă azi noapte

și iarba sub tălpi scrâșnește-nghețată

pe crucea ta nu se mai vede nimic

doar în sufletul meu

Lola

tu ești c-altădată...

001.422

Ioan Postolache-Doljești. “bahnă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioan-postolache-doljesti/poezie/14132184/bahna

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.