Poezie
fugă
1 min lectură·
Mediu
ascult în surdină o fugă de Bach de pe
o placă de vinilin la patefonul bătrân
cu gândul la tata și-l văd ca acum
la 92 de ani orb pe băncuța din fața casei
în brațe c-un pui alintându-l cu mine
vorbind mirându-se când a trecut timpul...
închid ochii... copilăria e undeva în vecini
și tinerețea și-a agățat nădragii-n pârleaz
s-a smucit i-a rupt și tot a sărit...
hei tinere strig unde pleci
nu-ntoarce măcar privirea lipsit de respect
ridică doar mâna cu degetul mijlociu
făcând gestul obscen...
la ce te-așteptai îmi zic
așa-i tinerețea pe fugă...
în urmă rămâne ograda cu nesiguranța primilor pași
mărul în care prima oară s-a suit lăsându-se
cu dezghinare de craci... hei hei nuntă fanfară
hora sârba bătuta în draci borțoasa umbând
ca o rață alt râs de copil și alți pași
primul rid primul fir de păr alb...
frunze frunze de toamnă pe jos amintiri
cu grebla minții le-adun nu să le dau foc
ci pentru compost pământ roditor să se facă
sămânța de gând să-ncolțească c-atât mi-a rămas
amăgitoare poezia floare frumos mirositoare
la butoniera vieții ce dacă-i supusă
uscării uitării...
001493
0