Poezie

noapte scurtă

1 min lectură·29 martie 2015

Mediu

râdeai voit să pari în stăpânire pe clipă

ochii tăi priveau interiorul obscur

m-ai întrebat de ce stau cu perdelele trase

ai privit la tablou parcă acela ești tu

încă mai folosești mașina de scris

n-ai vândut pianina dar ai îngropat-o sub cărți

puteai să plătești pe cineva să-ți dea pereții cu var

miroase-a tutun

tot în chiuvetă zvârli zațul

să nu-mi spui în fotoliu că dormi

te roteai pe glezne subțiri

buclele mari se mutau de pe un umăr pe altul

din tablou te priveam și-mi păreai...

cu degete lungi două mâini

se apropiau și se depărtau

ca într-un joc al dragostei

și eu levitam în sonata lunii

conturul coapsei tale s-a stins la închiderea ușii

n-am apucat să văd de mai porți verighetă

pun ibricul pe foc dau drumu la știri

mi se pare în aer un fin parfum de mixandre

și-mi pare rău că la mânie din telefon

am șters numărul tău cine știe poate acum...

001.280

Ioan Postolache-Doljești. “noapte scurtă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioan-postolache-doljesti/poezie/14068480/noapte-scurta

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.