Poezie
firescul vieții
1 min lectură·
Mediu
simți pântecul ca pe un fagur plin
ba chiar un stup întreagă ești
din ochii tăi văd cum se scurge mierea
în sfârcuri inschii simți zvâcnirea
ești tânără vrei să roiești
eu urs bătrân înnărăvit la miere
îți dau târcoale pe ascuns
uns fiind cu alifii rebele
m-apropii mieros oare-i de-ajuns
mă-ntreb și-ți bâzâi necuvinte
prin lacome priviri și tu zâmbești
ce-i viața pân-la urmă o sclipire
de da și nu dumnezeiești
fac șomoiog de gânduri păcătoase
și le aprind să facă fum
ți-i roiul amețit de patimi
te zvârcolești sub mine ca nicicum
uimită ți-i privirea-ntrebătoare
de ce nu mă prefac în scrum
de ce te țes ca-ntre vatale
și nu mă satur nicidecum
e-atât de simplu ești izvorul
eu însetatul marginei de drum...
001.302
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 125
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 23
- Actualizat
Cum sa citezi
Ioan Postolache-Doljești. “firescul vieții.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioan-postolache-doljesti/poezie/14047824/firescul-vietiiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
