Poezie
blagoslovire
2 min lectură·
Mediu
să vezi și să nu crezi ce-ți poate fi un prieten
pe mine doamne doamne m-a blogoslovit c-un
psiholog cărunt astăzi cândva poet cu mine
prin cenacluri eu paria acum el șef de cabinet
când l-am văzut le ai l-am întrebat pe internet
pe saitul meu am publicat
eu te-am citit mi-a zis c-un deget sus
și-un aer detașat ia spune-mi cam cât dormi
eu unde pe coasta visului neterminat sau
doar în pat nu mai contează câte ore
de când mă știu îi zic cam patru
și cum îți vin ideile în cavalcadă
depinde zic în funcție de stare
de obicei sunt oaie bleagă doar atuncea când
e-adevărat când te lovește-un gând legat
de existențialitate te-apucă-așa un
fel de-anxietate sincer să fiu eu simt plenar
mușcat de grijile din realitate prezentul
avorton un anormal îți vine-așa atunci
când scrii să te agăți de rime-n asonanțe
și cu tendițe caustice în calambur
mă uit ca prostu împrejur și-aminte îmi
aduc de Kraepelin de ce îi zic aceste întrebări
cu tentă gravă de pelin
că te-am citit ce-ai spus că-i proză
și fiincă rima prea abundă impresia o lași
de maniac mintal un suferind un un
așa-i cum zici căzut eu sunt într-un canal
ce colmatează clipa-n clipă an de an
ipocrizia voastră compulsivă eu doar
enunț tu de ce-mi faci proces de conștiință
l-am întrebat și a plecat cu-n zâmbet
de dalmațian din coadă până-n bot pătat...
001380
0