Voiajul nu era pentru tine

Nu ți-am dat un pod de piatră să-mi cânți “Podul de piatră s-a dărâmat”. De fapt, nu ți-am dat și nici nu ți-am luat nimic. În schimb ți-am promis că te voi însoți în demersul tău spre propriile amintiri. Am vrut să știu mai devreme Adevărul. Ca să scurtez drumul, am luat-o pe scurtătură și astfel am ajuns pe Scara lui Escher, din casa cu iederă. Batista de care-ți vorbeam avea trimiterea simbolică pe care ai tratat-o ca orice om care este în război cu toată lumea. Dar cu măslinul sălbatec ce-ai avut? Sâmbătă mă voi întâlni cu marea și cu Pictorul.


Pe plaja mea sunt un Călăreț provenit dintr-un orb vindecat prin dragoste. Orbul tău era doar un exercițiu de vindecare. Cât privește „caracterele puternice” și aici există confuzii de termeni care te duc într-o zonă din care nu vei găsi prea ușor drumul spre Adevăr. Toni este la fel de nevinovat ca Aurel și dacă-i transmiți salutări din partea mea, va ști că există o punte pe care vă veți regăsi. Altfel, vei urma suferințele Juliei, ca o amprentă genetică a gemenelor.


Voiajul nu era pentru tine. Scriu cartea despre zâmbetul printre lacrimi, chip și viață, dezvelind și învelind Misterul, pentru a obține efectul permanenței însoțirii și coparticipării. În turnul de scoici, doar tu ești principiul masculin, restul: scoicile, pietrele, frunza, floarea, apa și algele sunt cele șase zile ale creației, principii feminine. Nimeni nu reclamă: s-a pierdut/găsit un zmeu de hârtie? Þi-am dăruit un spațiu și tu-mi dai o poveste. Mama bătută, în drum spre fiu, fugind de Singurătate și de Moarte.


Las singurătatea inundată de lumina soarelui, cântecul pescărușilor, valurile mării și peste toate să plutească micul „Concertinno” pe care amintirea-l smulge din străfunduri, adâncul și înaltul interferând în simțirea simplei existențe, în mansarda casei cu iederă, din vecinătatea mării, la Tomis, între Stradela Vântului și Cârciuma lui Herimon. Când Poeta taina împlinirilor de gând/Vine cucu și-mi șoptește, pe silabe, rând pe rând/ versuri ce-mpletesc lucrarea lui a fi cu a nu fi/ Într-un cuvântul rătăcitor-răscolitor-tulburător și tandru/ dintr-un nume/ Alexandru.


Deși ai avut semne că nu te vei vindeca, eu totuși am crezut că vei reuși. Acum este clar și-n fața evidenței nu ai alternative. Ce-mi spune experiența aceasta? Undeva am lăsat o concluzie din care să știi că-n spațiul meu, singurele dezamăgiri sunt cele care-mi aparțin. Cu alte cuvinte, tu nu m-ai dezamăgit ci doar ai confirmat că Voiajul nu era pentru tine.







Constanța, 31 julie, 2013