Poezie
să aud ce vezi
(altfel de șea)
2 min lectură·
Mediu
când se îmbătau stelele/ Nea Fănuș cânta în pănuș
niciodată și întotdeauna se țineau de mână
ceea ce pe tine te speria foarte tare
până într-o zi în care mi-ai spus
slujește-L pe Iisus
nu pe Cel de sus
pe cel de jos
cel mai de jos
El este Hristos
cu luare aminte
cobor scara de azi
tu alergi și cazi
în albastru de-un fel de Voroneț
pe frunze de păr pădureț
cu părul cârlionțat-creț-creț
cum îl poartă Crețeanu
omul cu geamantanu
cu șevalet
pus pe gâlceavă
și îndoială
aici e
altfel de altceva
în cart
ceasul spart
zarul și darul
borna și parul
lunca și livadarul
norul și vaporul
puntea și catargul
iconarul și lenjereasa
bucătarul și câinele
visul și stăpânele
stăpânește cel care păzește
chiorul o pățește
orbește
vezi tu?!/îmi spune Orbul/ ce vrei să văd?/ tu ce vrei să auzi?/ să aud ce vezi/ dar tu ce auzi?/ aud corbii cum stau de vorbă/ asta văd și eu/ dar eu vreau să aud cum se vede/ asta dorea și Oarba/ și-a auzit?/ ascultă și tu Sonata Lunii/ acum ascult poemul lunii
stau muguri pe paru-n hotaru/ zici tu oblu/ ca Orbu/ dar eu chiar te cred/ pentru că așa-i în Poem/ când Te chem/ pe cine/ pe Nimeni/ dar vocea Poemului/ zice că da/ repetând/ cum făcea Dădacea/ moțăind/ oare unde-o fi plecând/ unde-o fi așteptând/ Paștele
ucenicesc pe fragment/ stau/ în fiecare loc/ o bucată de Tymp/ o pană de vulturaș/ căzută din cer/ din locul acela/ plin de mister/ toate ale lor/ ale lor să fie
pe umărul drept se așează butucul/ ce bine-mi aduc aminte/ cum ai urcat tu/ dealul la Vinga/ cu plopu-n spinare/ până la soare
de-ai fi ajuns și tu/ poate că acum/ din colțul lumii/ nu ieșea fum
pe cer/ brazde de nori/ așteaptă sămânța
Constanța, luni, 6 aprilie, 2015
022.973
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ioan-Mircea Popovici
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 310
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 42
- Actualizat
Cum sa citezi
Ioan-Mircea Popovici. “să aud ce vezi.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioan-mircea-popovici/poezie/14069014/sa-aud-ce-veziComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
"ucenicesc pe fragment/ stau/ în fiecare loc/ o bucată de Tymp/ o pană de vulturaș/ căzută din cer/ din locul acela/ plin de mister/ toate ale lor/ ale lor să fie"
ce nu se vede acum
se va vedea mai târziu
dintr-un loc viu
moștenit din tată-n fiu
după ce-am trecut pe sub masă
am tras un drum pe la Osmancea
unde
cu Maica Stareță
Cuvioasa Paraschieva
am început livada
reper pentru Prietenie
și Veșnicie
Părintele Epictet citea ceasurile
două măicuțe își făceau ascultarea
am bătut la geam
și-am luat-o pe intervalul logaritmului natural
cu valul și calul
așa se face că
s-au ridicat pânzele albe
pe catargul corăbierului
și-am aflat că
fratele Ionică
a trecut la cele veșnice
mi-am făcut în fugă valiza de Voiaj
și-am tăiat-o pe scurtătură
pe Câmpul lui Marte
când am ajuns la hanul de la răscruce
venise furtuna
nu mai aveam nici un ban
mizam pe fumătorul de pipă
amicul lui Aristos
pe vremea când Aristos
nu avea cal
și umbla desculț
evident că pe jos
pe ape sau zburător
eram ghid
în parta veche a Pământului
la cetatea Cuvântului
acum aflu că tu
în aceeași perioadă
schimbai ceasurile
ceasul nou
arată mai multe decât ceasul vechi
cu toate acestea
nu ai renunț la el
ca să păstrezi
turnul de apărare
și digul
de unde se vede
drumul semnelor
0

Cred că acest "altfel de altceva" ține de o aplicare a teoriei sunetelor de care îmi vorbeai cândva. Mai ales dacă mă uit la acele motive-reper din următoarea enumerație substantivală:
"ceasul spart
zarul și darul
borna și parul
lunca și livadarul
norul și vaporul
puntea și catargul
iconarul și lenjereasa
bucătarul și câinele
visul și stăpânele".
Și totuși, taina rămâne în versurile "alungite" din final, unde îmi trebuie un alt zar, fiindcă acesta s-a rotunjit și-mi dă numai "zar de fugă". Sigur, nu uit că de-acum pot rostogoli bila, ajungând aici:
"de-ai fi ajuns și tu/ poate că acum/ din colțul lumii/ nu ieșea fum
pe cer/ brazde de nori/ așteaptă sămânța".