Poezie
gheața mai ține la copcă
(nuntirile primăverii)
1 min lectură·
Mediu
trec doar așa
să afle peștii că m-am întors
nescris
rămas doar în vis-proscris
peisaj din cuvinte vii
atunci când
sau poate niciodată
pe pânza albă
zăpada mieilor
de-ai ști să taci
să ții din nou cărarea
să duci cu tine visul împlinit
aș mai dura o lungă așteptare
și-n toate-aș semăna sămânța de iubit
mă bag adânc în trestii
gheața mai ține la copcă
trec doar așa
să afle peștii că m-am întors
curând ne vom aduna la ochiul de apa
într-o agapă
de săptămână luminată
zi tu mai departe
joacă-te-n cuvintele mele
ca într-o carte deschisă
pe puntea vieții
pune soarele dimineții
și încălzește un pic picătura
îndulcește arșița verii
ce-o să fie la umbra nucului
înconjurat mult cu vie
aici se nuntește cu nicăieri
azi cu ieri
și-n toate-s certitudini-păreri
durerile-s cântec de nostalgie
ca la noi în curte să fie
vin din belsug și veselie
Constanța, 22 martie, 2010
012.904
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ioan-Mircea Popovici
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 153
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 37
- Actualizat
Cum sa citezi
Ioan-Mircea Popovici. “gheața mai ține la copcă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioan-mircea-popovici/poezie/13934071/gheata-mai-tine-la-copcaComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Discurs glacial, fără tente pescărești înrăite, date de întoarcerea zăpezii pe data de 8 Martie și nu numai. Copca sau gheața este în noi, iar simbolul ihtis, creștin este cerut și mâncat din harul cuvântării, ca pe Muntele măslinilor. Atunci s-au adunat, din rămășițe, douăsprezece coșuri cu firmituri. Bineînțeles că din ele dați și peștilor sau lebedelor, scufundacilor, lișițelor, cormoranilor veniți uneori iarna la Cazino sau prin Portul Tomis.
0
