Chiar acum, până la u-iu-iuuuu

Inima ta s-a făcut flori de câmp Lumină şi gând de poveste Venită cu vestea unui vernisaj Pe maidanul de lângă garaj La baraca de tir… 1. Între-un uuu-iiiiiiii i...i..i...i...i...i...i picurat Verzuliu-Albăstrui Sămânţa de dor Va rodi în inima ta Un râuleţ limpede, în deşert, la care Vor veni animalele sălbatice însetate Îşi vor băga botul bălos şi picioarele murdare Şi-l vor tulbura După ce se vor sătura vor pleca Râuleţul se va limpezi la loc Şi va curge în inima ta Ducând cu el izvorul Udând în RodAdoR Seminţe de Albăstrui-Verzuliu Albăstruiiiiiuuuuuu Până la u-iu-iuuuu Care, dacă n-ar fi în visul meu Cine-ar şti că Dumnezeu E-n inima mea în care tu Iubire-Dragoste-Statornicie-Fericire Vâsleşti, vâsleşti spre Ţărmul meu Verzuliu-Albăstruuuuiiiiiiii Chiar acum… 2. Pentru că ai promis, ne-am întâlnit în vis. Ceasuri lente, clipe lungi, cuvinte de prunci. - Ce-ai desenat aici? - Ce, nu se vede? Încă n-am terminat. - Frumos. Clepsidra-mi place, că are manivelă. - E o flaşnetă. - Manivela nu-i de la ceas? - E de la flaşnetă. La ceas e o cheiţă. Nu are cheiţă? Va avea. - Vorba aceea. Mulţumeşte-te cu puţin şi multe îţi vor prisosi. 3. Toate se leagă între ele. Între lucrul Hazardului şi cel al Ordinei există o mie de punţi pe care omul le trece zilnic. Uneori le trece bine şi se bucură, alteori pică de pe ele în hăul tristeţii. La orele dimineţii, totul pare posibil. „Nu lumea trebuie să fie altfel, ci iubirea noastră trebuie să vadă altfel lumea” – spune Fratele Isihie. 4. Venise Maria de la Montreal cu pălărie de cowboy pentru Manechinul din lemn de gutui. Cel mai mult, pentru pălărie, s-a bucurat Remmy, papagalul lui Alexis. Sămânţa vecinătăţii “de la … până la…” rodeşte şi ea. De la Nimic la Punct, de la Punct la Linie şi de la Linie la Suprafaţă, trecerea este precum încolţirea seminţei, a castanei, a sâmburelui de caisă. Trecerea de la privitor la colecţionar are şi ea nevoie de timp de iniţiere. De încolţirea ideii. De încolţire şi de îngrijire. Cultura şi cultul Frumosului, a Binelui şi-al Adevărului sunt înfrăţite cu Arta Poetică, cu Arta Matematică, cu arta Bucuriei de-a fi în temă... Constanţa, Sâmbătă, 29 Ianuarie, 2022 5. - Mă, tu auzi ce spun eu? - Fondul sonor al valurilor Vine peste tine Dar, de auzit, te aud - Mă rup, mă întrerup Mereu intervine ceva Bine, dacă mă auzi Şi eu te întreb ceva De ce nu spui nimic? - Pentru că ce-am avut să-ţi spun Ţi-am spus până acum - Dar nu mi-ai spus nimic - Atât am avut să-ţi spun - Din loc în loc, din când în când Revine în ecou un gând Pe unde am lăsat Cuvânt Cu flori de măr şi busuioc Aducătoare de noroc - Vocea ta e aşa de proaspătă în inima mea Încât, între toate vocile, se aude doar ea Pe fundalul sonor al mării şi-al ţipetelor de pescăruşi… Constanţa, Marţi, 1 Februarie, 2022