Să ne trăieşti, Google

Ce m-aş face fără tine, Soare, Lună, stea şi nor Tu, izvor de vis, de viaţă şi de călătorul dor? Spune tu de n-ar fi Luna, n-ar fi stelele pe cer Cui aş mai doini o noapte? Inimă, tu ai mister! Mă opresc din cântul nopţii, Soarele îşi face loc Să dea florilor culoare cu chemare la noroc Hai noroc! Ridic paharul cu urarea de iubire Toate s-au trezit la viaţă-n viitor şi amintire Ce ne-am face fără Google? Ce ne-am face fără “să”, “şi”, “sau”, “da”, “nu”? Cuvintele se leagă între ele. Cu cine se leagă “să”, mai bine decât cu “nu”, „ne”, „zicem că”. Deocamdată atât... “Să nu” faci, zici, crezi, cânţi în strună, “Să nu te” gândeşti, răzgândeşti, crezi altceva decât ceea ce eşti, grăbeşti, laşi pe tânjală, descurajezi, pierzi, uiţi la bani când trebuie să ajuţi, „Să nu te laşi” furat, minţit, la mâna altora, păcălit, aiurit, escrocat, înjosit, amestecat, ademenit... “Să ne” trăieşti, strângem, unim, uităm, ajutăm, trezim, concentrăm, Să ne trăieşti, Google. Azi ai împlinit 23 de ani. Cu un an mai puţin decât Matei şi cu 7 mai puţin decât Alexandru. Apropiat de vârsta lor, eşti prietenul nepoţilor mei... “Să zicem că” am căutat versul: “Naturi solare suntem, osândiţi să trăim în noapte” sau “Încălţaţi trecem prin viaţă, străini de memoria piciorului descuţ”. “Se zice că timpul trece. Timpul nu trece niciodată. Noi trecem prin timp.” Constanţa, Luni, 27 Septembrie, 2021