tu ai prins răsăritul pe muntele fuji

uită-te ce de zburătoare
trec peste azi









uși deschise
înspre casa pescarului
pe plajă



ca o părere
o bătaie-n fereastră-mi duce gândul
între cei care da și alții care nu



tu ești singurul da
care-ai văzut răsăritul
de pe muntele fuji



înainte de-a veni ele
întrebările
mi-ai scris


“a fost experiența vieții mele… la ora 21:30
am început să urcăm muntele
cu greu am ajuns
în vârf
pe la 3:30 dimineața

la început era cald
nu prea abrupt
dar ultimele 3 ore s-a pus un vânt rece
de-a trebuit să escaladăm bolovani încontinuu
când am ajuns în sfârșit pe vârf
am căzut amândoi lați
întinși pe piatra vulcanică

la altitudinea de 3776 metri
cel mai frumos cer din viața mea
l-am văzut aici
pe fuji
și cea mai cumplită sete
……………………”




o pajură-și deschide aripile
face ocolul norului
de parcă ar vrea
să se așeze
pe ochiul de apă
al cerului



floarea roșie
acoperă zidul alb
ca o corabie-n flăcări







Constanța, 6 august, 2012

("rămăseserăm fără apă și ne crăpaseră buze de sete. mi-au dat lacrimile când am văzut autobuzul în stație.
mă gândeam la apă fapt care mă facea să cobor fără oprire. vrb. cu dor de voi, Alex")