Poezie

Îndoielnic

1 min lectură·14 iulie 2018

Mediu

- Mai răsucesc alene o țigară

Și mă gândesc că toate au un preț,

Iar primăvara asta, prea hoinară,

Ce ne tratează zilnic cu dispreț

Nu ne îmbie cum făcea odată

Să stăm pe malul apei, fără ploi,

Când pielea ta fierbinte, delicată,

O tatuam. Azi sânii amândoi

Aș vrea să-i mușc ca pe o fragă coaptă,

Dar plouă cu cerneală și e gri

Drumul spre cer, pe fiecare treaptă

E câte-un nor răzleț... Soare va fi?

- Credeam, iubite, că-i de-ajuns hazardul

Ce-aruncă zaruri albe pe pământ,

Aici în sud a înghețat și nardul

Și ninge peste ultimul cuvânt,

Dar tu trăiești în pieptul meu de-a pururi,

În primăvara mea ești rezident,

Din florile lui mai ți-oi face șnururi

Să crezi și tu că soarele-i prezent

Acolo unde visul nu apune,

O fi-ndoielnic timpul, însă noi,

Vom inventa din versuri altă lume

Și vom aduce vara înapoi.

Ioan Grigoraș & Liliana Trif

001.192

Ioan Grigoraș. “Îndoielnic.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioan-grigoras/poezie/14128542/indoielnic

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.