Poezie

Rigori procedurale

1 min lectură·15 martie 2018

Mediu

- Două pahare de cristal bătute cu smaralde,

Pline cu foc, anxietăți... o să găsesc curajul,

Să le golesc încet, zâmbind, când zilele mai calde

O să revină,-ntr-un târziu, apoi îmi fac bagajul

Și o să-nghesui, îți promit, tot verdele pădurii

Cât să ne-ajungă pentru ierni hazlii și monocrome,

Voi înhăma doi fluturi albi, iar frâiele trăsurii

Þi le voi da sperând că știi vrăjitele arome

Pe care primăvara mea ți le așterne-n cale...

La masa mică-ntr-adevăr, două pahare pline

Te-așteaptă. Vrei să ții un toast? Rigori procedurale

Nu mi-am dorit, dar le accept dacă le-mpart cu tine.

- Pe buze port licoarea ta, o doză de morfină,

Paharul de cristal e plin și să-l golesc mă-mbie,

Durerea clipelor carmin, ca seva prin tulpină,

Urcă spre muguri ce-și deschid albastra fantezie.

Doi fluturi albi am potcovit cu vise despletite,

Peste pădurile de brazi și-nzăpezite creste,

Vom trece verzi și inocenți, iar marile ispite

Le vom preda acestei ierni să spună o poveste

Despre iubiri ce s-au trăit, la gura sobei, seara,

Sub blănuri albe și ninsori de timp, catastrofale,

Dar martie deschide largi ferestre-n primăvara

În care vreau să eludăm rigori procedurale.

Liliana Trif & Ioan Grigoraș

001.156

Ioan Grigoraș. “Rigori procedurale.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioan-grigoras/poezie/14122075/rigori-procedurale

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.