Poezie
Primul marte
1 min lectură·
Mediu
- Un vis ciudat simt că-mi descalță noaptea
Și globurile de cristal se sparg
Ca stelele lovite de catarg,
La fel ca ieri și azi, în ziu-a șaptea,
Când cerul e o linie subțire
Pe pojghița de gheață de la mal,
Că-n anotimpul ăsta anormal
Și zloata parcă e o siluire
A soarelui din primul nostru marte,
A lacului cu ochi de diamant
Pe care astăzi ninge aberant
Și-i luminat de felinare sparte.
- Sub scuturi de oțel timidul soare
Înlănțuit de Eol stă ascuns...
Tăcerea mea la tine a ajuns
Sau rătăcește încă prin ninsoare?
Mă dor cocorii-ntârziați și tu
Pe unde faci orații despre vreme?
Pădurile se pieptănau devreme,
Purtau magnolii albe ca desú.
Nu seamănă nimic a primăvară
Și totuși, undeva, ascunsă-n noi,
Pe trupul biciuit de-atâtea ploi,
O floare cere dreptul să răsară.
Ioan Grigoraș & Liliana Trif
023.595
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ioan Grigoraș
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 142
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 25
- Actualizat
Cum sa citezi
Ioan Grigoraș. “Primul marte.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioan-grigoras/poezie/14122039/primul-marteComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
IGLumea are nevoie de iubire chiar dacă nu recunoaște, iar iubirea-i eternă.
Mulțumim frumos!
Mulțumim frumos!
0
pentru că nu pot lăsa decât superlative...
În scrierile dumneavoastră văd bucățele de eternitate...