Poezie

Câte iubiri călătoresc

2 min lectură·26 februarie 2018

Mediu

- Câte iubiri călătoresc în lumea asta mare

Și câte oare s-au pierdut din pură întâmplare?

Am fi putut să fim chiar noi protagoniștii zilei,

De nu te-ai fi împiedicat de marginile filei

Pe care scrijeleam atunci amara mea poveste...

Să fi trecut atâta timp sau timpul nu mai este

Decât un spațiu necesar în care vom închide

Acele clipe ce la doi nu le-am putut divide?

Din câte mari amoruri trec pe străzi, pe trotuare,

Știu că iubirea noastră e cometă călătoare,

Dar te-ai oprit din zborul tău cât să-mi săruți cuvântul,

De-atunci, iubirea mea,-mpărțim și cerul, și pământul...

- Iubirile se duc și vin, dar tonuri de culoare

Pictează ceru-n asfințit... Deloc întâmplătoare

A fost oprirea mea atunci, pe fila neatinsă

Eu am citit un vers venit de pe-o planetă ninsă.

Odaia-n care te-am găsit ostatică sub ghețuri

Și-un bulevard spre nicăieri, acoperit de cețuri,

N-au fost nici piedici, nici dovezi, ci doar niște repere,

Că am plătit un preț nedrept pe clipe efemere.

Câte iubiri călătoresc, a noastr-o să rămână

Ca o poveste peste timp... Ținându-ne de mână,

Vom fi doi îngeri mesageri ce-n lumea asta mare

Au regăsit un rai al lor, din pură întâmplare.

Liliana Trif & Ioan Grigoraș

001.109

Ioan Grigoraș. “Câte iubiri călătoresc.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioan-grigoras/poezie/14121205/cate-iubiri-calatoresc

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.