Poezie

O lacrimă din cerul tău

1 min lectură·23 ianuarie 2018

Mediu

“În inimă pot exista lacrimi care nu ajung până la ochi.”

Jane Austen

- De câte ori potrivnică mi-e viața,

Te caut printre vrafuri de emoții,

Sub ceru-nsângerat, când dimineața

Îi declanșează soarelui comoții.

Poate că simți, chiar dacă depărtarea

În kilometri pare să ne-nvingă,

Trec zile lungi și uneori răbdarea

Mă arde-n gheenă fără să m-atingă.

M-ar răcori o ploaie siderală,

O lacrimă din cerul tău, iubite,

Să cadă peste buclele de smoală,

Să-mi coloreze tâmplele albite.

- E viața noastră ca o loterie,

Un zar se-nvârte-n zori și-ți dă speranță,

Că următoarea zi în poezie

Te va-mbrăca, lipsit de importanță

Vei spune că-i minutul care plânge,

Când bornele-s prea multe și asfaltul,

Sub pașii-ncinși stigmatele de sânge,

Le poart-așa, cum niciodată altul

Nu le-a purtat, dar cine poate spune

Că soarele se naște din furtună?

Eu am crezut mereu într-o minune...

Sunt lacrimi ce ne scad și ne adună.

Liliana Trif & Ioan Grigoraș

001.386

Ioan Grigoraș. “O lacrimă din cerul tău.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioan-grigoras/poezie/14119386/o-lacrima-din-cerul-tau

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.