Poezie

Toamna ce-o să vină

1 min lectură·31 august 2017

Mediu

- M-am rătăcit și nu mai am cuvinte

Să mătur vara asta din pridvor

Că anotimpul lung cu fustă minte

Și nu te-aduce-aproape, iar eu mor

Jucându-mă cu glezna ta subțire

Ori desenând pe talpă un rondel

Cu fantezii născute din iubire

Și lacrimi care cad lângă penel.

Știu că septembrie, când o să vină,

O să mă-mbete cu parfumul tău,

Iar eu voi adormi lângă tulpină

Și toamna poate nu-mi va fi călău.

- Pe pragul verii poposește luna

Să-mi coloreze cerul în iatac,

Povești de dor s-au spus o mie una,

Dar păsările țipă, apoi tac.

Convoaie lungi de aripi fără formă

Străbat cu greu fâșiile de nori,

Sub ploaia gri pământul se transformă

Într-un ocean. Cândva, pe-un câmp cu flori

Ne întâlneam în roua ne-ncepută

De pașii altor toamne ce-au trecut

Prin viața ta. Nici timpul nu m-ajută

Să-ți desenez pe buze un sărut.

Ioan Grigoraș & Liliana Trif

001.302

Ioan Grigoraș. “Toamna ce-o să vină.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioan-grigoras/poezie/14112467/toamna-ce-o-sa-vina

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.