De ce-ai venit,de ce te-ai dus?
Þi minte când ne-am întâlnit?
Râdeau în soare flori și frunze
Era parfum și dor de viață...
Iar tu cu-n zâmbet cald pe buze,
Într-o-nsorită
Inserare
Coboară seara-n purpuri îmbrăcată
Cu pas tăcut peste păduri și dealuri
Și-n cântul apei curgând edulcorată
De toropeală flori adorm pe maluri.
Un clopot de cioaie în năduf
Răsună
???
Ce-i viața asta? Un suspi!
Un zâmbet și-un pahar cu vin.
O clipă de iubire-n zbor,
Un gând frumos spre viitor
Trecutul, e o amintire,
Cu o nostalgică venire,
Din toate astea-i
Toamna
Noaptea-i rece, ziua-i cald
Și atâtea frunze cad...
Pleacă-n rând cocoarele,
Coboară ciopoarele
Și în liniștea suspectă,
Mai zboară câte-o insectă
Păianjenii întind și
Întrebare
Un greier îmi cânta în tindă
Unii-mi spuneau că a pustiu
Mie-mi plăcea că era viu...
O ființă ce-și cânta iubirea
În lumea lui, cu rostul ei
Și nu știa că omenirea
Îl
Eu nu-ti pot da
Eu nu-ti pot da, iubito,
Nici stelele, nici marea
Iti dau vraja padurii
Si spre poieni cararea...
Eu nu-ti pot da, nici luna,
Nici stelele din rai,
Dar vino in
A-nceput sa cinte un greier
Prima oara pe razor
L-o fi apucat iubirea,
L-o fi prins poate vreun dor
Isi incearca grabit struna,
Dorul lui la prins in mreje
Dragostea-l face sa cinte
Sa
Þine-mă-nbrațe...
Mi-ai spus în brețe să te țin
Că ți-e răcoare
Când din castanul înflorit
Pe capul tău descoperit
Ningea cu fulgi de floare.
Priveai la mine cu ochi mari
Și-n ei
Nu meriți!...
Nu meriți gândurile mele,
N-ai meritat de când te știu...
Eu nu mă pot lipsi de ele
Și fără ca să vreau îți scriu!...
Încerc să uit, nu se mai poate,
Nu sunt un
Cântau privighetorile...
Cernea pe noi și văi, cu pulbere de lună
Și stelele clipeau ca ochii tăi,
Departe se-nălța un nor de spumă,
Cântau privighetorile în văi.
Tu brațe întindeai cu
Scaldă-ți ochii...
Tu scaldă-ți ochii în liniștea serii
Și-n clipa tăcerii
Și-ascultă în holde de grâu,
Prea rar azi săracu
Cântând pitpalacu.
Și strânge în pumnul tău mic
O clipă de
Cum sa uit paduri
Cum sa uit poieni
Cum sa uit privirea
Prin care ma chemi ?
Cum sa uit tacerea
Stelelor din-nalt
Oglindite-n ochi-ti
Cind team sarutat ?
Cum sa uit iubire
Roua dintre
Doi luceferi
Cad frunze in racoarea serii
In paru-ti negru porti o floare
Asa frumoasa esti, copilo,
Si-atat de dulce aratare
Ce-mi pare ca ai fi o zana
Din alte lumi
Puiul de \"drac\"
Primăvară, soare, cald păsări ce hărnicesc zburând ici-colo, căutând hrană pentru flămânzii cu gurile mereu căscate din cuiburi.Prin sat, familii de gâște cu
Frumoase minuni
De ziua lor.
Femei, frumoase minuni,
Pe frunte vă punem cununi
De stele-npletite cu pulberi de lună
Când noaptea se lasă și liniști se-adună,
Să picure-n
Mi-e sufletul pustiu si-mi este dor
De linistea padurii, de izvoare
Sa n-aud galagia omeneasca
Sa-mi pun in loc de perina o iasca
Si sa ascult in somnul meu, usor
Cum vine caprioara la
Doamne, cum au trecut anii
Peste noi, un tavalug...
Si pe fata noastra a tras
Adanci brazde ca de plug.
Numai ieri eram copii,
Umbland creanga peste dealuri,
Pana cand fara sa stim
Ne-a luat
Ninge usor, pe buze ti-a cazut un fulg
As vrea cu buzele sa-l zmulg.
Dar s-a topit si n-am ce-i face
Si vrand-nevrand il las in pace.
Tot nu as fi-ndraznit s-o fac
Nu stiu de-ti plac ori nu
Prin ger
Pădurea doarme-n gerul iernii
Departe, se aude-un clopot
E seară și-i ceasul vecernii
Și parcă se aude-un tropot...
Pe drum se vede o căruță
Cu căruțașul în cojoc
Ce bun iar
PRIVESTE CUM NINGE
Priveste, iubito, cum ninge
Tacerile toate sunt albe,
Pe frunze uscate si crengi
Se prind a zapezilor salbe.
Priveste cum ninge-n tacere
Cu fulgi care cad peste
Te caut
Te caut ca pe-un fulg ce s-a topit.
De ce te-ai aruncat in neantul crud?
Te stiu, desi noi nu ne-am cunoscut.
Ai fost, desi nici cand nu ai venit.
Te caut ca pe-o floare
Ma ninge cu petale de cires
Iar corcodusii au nins de mult gradina
Si in a timpului continuu mers
Ma scalda cu caldura ei lumina.
Si a-nceput un pitigoi sa cante
Cu veselia lui mereu