IB
Ilinca Bernea
Verificat@ilinca-bernea
Bucuresti
„" Nu te lasa convins ca nu esti nimic si nimeni. Stapanilor le e frica de poeti. Vegheaza sa nu-ti manjesti limbajul cu logoreea ideologiilor, nu-i crede pe profeti pentru ca tu esti profet, nu fii profet pentru ca arma ta este indoiala." Danilo Kis”
Doctorand in psihologia artei
Cronologie
Este un eseu cat se poate pertinent si lucid. Apreciez discretetea stilului, care ii conserva totusi mesajul protestatar. Imi place ca ai o atitudine, lucru mai rar intalnit pe plaiurile noastre.
Nu voi intra in amanunte pentru ca ma tem sa nu imi fie retras ulterior comentariul.
De data asta pot sa spun ca mi-am facut o imagine clara despre tine. Adresa mea de mail este elemment05@hotmail.com
Nu voi intra in amanunte pentru ca ma tem sa nu imi fie retras ulterior comentariul.
De data asta pot sa spun ca mi-am facut o imagine clara despre tine. Adresa mea de mail este elemment05@hotmail.com
Pe textul:
„Poezie.ro" de Cristian Munteanu
0 suflu
ContextCam cate voturi negative sau pozitive poate sa acorde un senior din asta \"responsabil\" unuia si aceluiasi editorial??? Eu una presupuneam ca unul singur, dar, iata, cel mai egal dintre noi, Guzganu, acorda cate doua voturi negative per editorial, ameninta ca taie si sapanzura, isi permite diverse, scuzata-mi fie expresia, \"magarii\" dupa cum el insusi se exprima, etc, etc. Si in cazul asta intreb: oare seniorii de nivel 200 pot fi sanctionati cumva sau suntem toti la mana si la mila lor?
P.S. daca e posibil sa acordam cate voturi pozitive sau negative vrea muschiul nostru e posibil ca unii dintre noi, mai smecheri, sa stea de dimineata pana seara sa tot acorde degetele lasate sau sculate in speranta ca isi vor discedita public fostii aliati sau vor lega pe internet noi coalitii....
P.S. daca e posibil sa acordam cate voturi pozitive sau negative vrea muschiul nostru e posibil ca unii dintre noi, mai smecheri, sa stea de dimineata pana seara sa tot acorde degetele lasate sau sculate in speranta ca isi vor discedita public fostii aliati sau vor lega pe internet noi coalitii....
Pe textul:
„Lectura obligatorie" de Radu Herinean
0 suflu
Context\"Este foarte important sa nu apara comentarii doar cu scopul de a acorda voturi. Facilitatea de vot este intr-adevar o facilitate insa vreau sa cred ca va fi folosita cu responsabilitate de cei care o detin.\"
Si daca seniorii se dovedesc a fi iresponsabili si incep sa acorde voturi negative istericos doar pentru a sabota creatiile altor seniori, dupa cum se intampla si in majoritatea cercurilor, respectiv cenaclurilor literare?
Nu cred ca e o idee bune, Radu! Desi initial m-am bucurat, imi dau seama ca efectele unei astfel de initiative pot fi catastrofale pentru ca nu exista nici un fel de garantii ca \"seniorii\" nu vor abuza de increderea cu care au fost investiti.
Calitatea artistica a produselor si comentariilor lor, respectiv talentul si inteligenta de care dispun, nu reprezinta o acoperire a calitatii lor morale sau a discernamantului lor psihic, if you know what I mean....
Ilinca
Si daca seniorii se dovedesc a fi iresponsabili si incep sa acorde voturi negative istericos doar pentru a sabota creatiile altor seniori, dupa cum se intampla si in majoritatea cercurilor, respectiv cenaclurilor literare?
Nu cred ca e o idee bune, Radu! Desi initial m-am bucurat, imi dau seama ca efectele unei astfel de initiative pot fi catastrofale pentru ca nu exista nici un fel de garantii ca \"seniorii\" nu vor abuza de increderea cu care au fost investiti.
Calitatea artistica a produselor si comentariilor lor, respectiv talentul si inteligenta de care dispun, nu reprezinta o acoperire a calitatii lor morale sau a discernamantului lor psihic, if you know what I mean....
Ilinca
Pe textul:
„Lectura obligatorie" de Radu Herinean
0 suflu
Contextca de-obicei ai un umor infailibil... Ce-ar fi sa ma treci tu in ilegalitate? daca tot ma consideri indezirabila pentru acest site care se vrea o \"platforma a tineriilor scriitori\"? Ce-ar fi sa te scoti si pe tine de pe lista favoritilor?! Nu de alta, dar daca eu nu intru in categoria \" tineri scriitori\", tu esti inca si mai putin \"tanar\"... N-am crezut ca editorilale mele fac vreun deserviciu siteului sau contravin politicilor in vigoare, dar sunt dispusa la orice fel de schimbari, tergiversari, rocade, cu conditia sa fiu elucidata clar si explicit.
Pe textul:
„Invitatie" de Paul Bogdan
0 suflu
ContextImi pare rau ca m-am pripit sa-ti laud bunul gust si bunul simt din comentariul afisat mai sus, in mod hilar, sub forma de eseu.
Consider ca este un gest foarte urat si meschin sa imi dai la o parte editorialul dupa o singura zi, cand eu n-am mai publicat in prima pagina nimic de LUNI DE ZILE.
Daca ai fi pregatit un eseu de orice fel pe orice tema, gestul tau, poate, ar fi avut o acoperire.
Chiar si asa ar fi avut un sens daca ai mai fi rabdat macar o zi ca sa iti afisezi capodopera epistolara.
Ti-am raspuns la comentariu in subsolul eseului meu anterior, in mod civilizat si cat se poate de serios pentru ca intr-adevar m-au incitat cateva din paragrafele tale. Urmeaza ca unul dintre editori sa il aprobe pentru ca vad ca n-a intrat in prima pagina atunci cand l-am trimis.
Faptul ca Bogdan a fost de acord cu propunerea ta de a imi inalatura din prima pagina eseul, nu inseamna ca si eu ti-am dat consimtamantul.
Bogdan Geana este o alta persoana decat mine, tin sa precizez!!!!!
Ma bucur mult ca Radu s-a sesizat in privinta subtilei tale presupunei ca nu ma voi supara.
Ar fi si culmea sa nu ma supar, cand editorialul meu este singurul expulzat din prima pagina dupa o zi si cand comentariul cu care l-ai inlocuit a fost inspirat, culmea, tocmai de editorialul exilat!!!!!!
Consider ca este un gest foarte urat si meschin sa imi dai la o parte editorialul dupa o singura zi, cand eu n-am mai publicat in prima pagina nimic de LUNI DE ZILE.
Daca ai fi pregatit un eseu de orice fel pe orice tema, gestul tau, poate, ar fi avut o acoperire.
Chiar si asa ar fi avut un sens daca ai mai fi rabdat macar o zi ca sa iti afisezi capodopera epistolara.
Ti-am raspuns la comentariu in subsolul eseului meu anterior, in mod civilizat si cat se poate de serios pentru ca intr-adevar m-au incitat cateva din paragrafele tale. Urmeaza ca unul dintre editori sa il aprobe pentru ca vad ca n-a intrat in prima pagina atunci cand l-am trimis.
Faptul ca Bogdan a fost de acord cu propunerea ta de a imi inalatura din prima pagina eseul, nu inseamna ca si eu ti-am dat consimtamantul.
Bogdan Geana este o alta persoana decat mine, tin sa precizez!!!!!
Ma bucur mult ca Radu s-a sesizat in privinta subtilei tale presupunei ca nu ma voi supara.
Ar fi si culmea sa nu ma supar, cand editorialul meu este singurul expulzat din prima pagina dupa o zi si cand comentariul cu care l-ai inlocuit a fost inspirat, culmea, tocmai de editorialul exilat!!!!!!
Pe textul:
„Invitatie" de Paul Bogdan
0 suflu
ContextOK. Daca tot ati redeschis subiectul hai sa votez si eu... In tot cazul ar trebui ca acest top 5 sa functioneze pe rubrici si categorii pentru ca, spre exemplu, Matei si Oriana sunt foarte buni poeti, iar B. Geana, R. Herjeu, R.Lucian sunt mai tari la eseistica, respectiv critica.
Asa ca propun sa fie intocmite respectivele clasamente pe sectiuni.
In privinta eseisticii ma abtin pentru ca risc sa fiu subiectiva, insa fata de poezie cred ca pot avea o pozitie obiectiv critica, asa ca imi permit sa supun atentiei publice anexatul clasament-
Top 5 poezie:
Mat
Skywalker
Oriana
Guzganu
Elcreator
Toate bune,
element 05
P.S. mi se pare o idee foarte buna asta cu premiile...
Asa ca propun sa fie intocmite respectivele clasamente pe sectiuni.
In privinta eseisticii ma abtin pentru ca risc sa fiu subiectiva, insa fata de poezie cred ca pot avea o pozitie obiectiv critica, asa ca imi permit sa supun atentiei publice anexatul clasament-
Top 5 poezie:
Mat
Skywalker
Oriana
Guzganu
Elcreator
Toate bune,
element 05
P.S. mi se pare o idee foarte buna asta cu premiile...
Pe textul:
„<b><big>Premiile anuale poezie.ro</big></b>" de Radu Herinean
0 suflu
Contextce-aveti toti in dimineata asta? Evident ca la \"alt autor\" am incadrat poezia.... Asa arata un text (in versiunea publica) pe care l-am inregistrat la respectiva sectiune! Nu eu am construit siteul!
Ce-i asta, politie literara?! Am crezut ca ai macar ceva de injurat la adresa traducerii, nu ca imi verifici actele...
Scrie-i lui Radu daca nu-ti convine cum e organizat siteul, nu ma aprostrofa pe mine!
Ce-i asta, politie literara?! Am crezut ca ai macar ceva de injurat la adresa traducerii, nu ca imi verifici actele...
Scrie-i lui Radu daca nu-ti convine cum e organizat siteul, nu ma aprostrofa pe mine!
Pe textul:
„sonet XLIV" de Ilinca Bernea
0 suflu
ContextO sa incerc sa-ti descifrez in ce consta \"mutatia\" aia despre care vorbeam.
Primele tale poeme ( editate ulterior) sunt niste mostre clasice de traire narcisico-masochista, tipice pentru majoritatea covarsitoare a artistilor.
E foarte greu sa convingi un poet al dragostei ca nu scrie despre dragoste ci despre pulsiunile sufletesti ale dorintei, sa-i explici ca imagoul fiintei iubite care transpare in versurile lui e un trucaj, o reflexie in-anima-ta a a unor asipratii egoiste, care il chinuie obsesiv. De ce? Pentru ca dragostea ( fie ea descrisa in termeni biblici, fie conceputa kantian - ca stare de constiinta sau definita psihologic prin COMUNICARE erotica) presupune o forma de altruism, de intelegere trans-subiectiva a \"obiectului dorintei\" (adica a celuilalt). Nu poti iubi o fiinta pe care n-o poti percepe ca pe un SUBIECT (alter ego) si careia nu-i poti descifra motivatiile sau natura initima a vointei. Majoritatea poemelor, asa zise - de \" dragoste\", sunt scrise de contemplativi care isi decanteaza, descriu, analizeaza, sublimeaza liric doar propriile trairi in contact cu \"fiinta-obiect\" a celuilalt, adica isi cultiva pasiunea pentru o himera, intr-un act aproape penibil de auto-adoratie, fara sa isi dea seama ca iubirea lor nu are decat o componenta egocentric subiectiva.
Astfel ca, \"iubind\" de unii singuri, adica dincolo de relatie, poetii contemplativi sfarsesc prin a trage concluzii pesimiste despre dragoste punand semnul egal intre trairea amoroasa si suferinta. Desi incarcate de patetisme, afecte si exaltari, poemele lor nu transmit nici emotie nici caldura umana, pentru ca dragostea ar trebui sa fie un camp de forte sufletesti generat de interferenta dintre doua vointe subiective complementare... Dar ca sa poti recepta existenta celuilalt intr-o cheie autentica, dincolo de proiectii si iluzii, trebuie sa poti iubi CONSTIENT, nu posedat de dorinta, dincolo de orice control rational.
Ceea ce m-a surprins (fericit) in poemle tale recente e faptul ca imagoul iubitei apare intr-o dimensiune interioara proprie. Te raportezi la o fiinta de \" semn opus\" nu la o transfocare subiectiv- egocentrica. Altfel spus, \" ai nevoie de ea pentru ca o iubesti, nu o iubesti pentru ca ai nevoie de ea\". ( E. Fromm). Poetul romantic, vezi cazul Beaudelaire bunaoara, se indragosteste de ceea ce ar putea \"folosi\" dintr-o femeie, de starile afective pe care contactul cu femeia i le suscita, iar poezia lui devine expresia unei simple descrieri a fluctuatiilor de stare, traite la persoana intai.
Unul dintre preferatii mei, Gellu Naum, a reusit sa surprinda printr-o formulare foarte sugetiva, fenomenul respectiv: \" fiecare se culca cu fiecare, dar se iubeste singur\"...
Asa stand lucrurile, poemele marilor clasici, romantici, simbolisti, modernisti, postmodernisti, sunt imbuibate de nefericire narcisica si pretind cititorului o identificare subiectiva cu trairile artistului.
Pe mine, personal, genul asta de pretentie ma irita, pentru ca ar trebui sa pot confunda iubirea cu o forma de onanie sufleteasca...E drept ca trecem toti prin asta intr-o adolescenta mioapa si acneica, insa, cu varsta, impamantenirea intr-o astfel de viziune a iubirii devine deplorabila, infantila, jenanta...
Interesant este conflictul care apare ilustrat in versurile tale. La prima vedere, s-ar putea spune ca ai reusit sa surprinzi o esenta a raportarilor hetero-sufletesti prin faptul ca intr-adevar, adevarata EI natura e iubirea si adevarta LUI natura e singuratatea.
Dintr-o alta perspectiva insa, sintagma \"n-ai dreptul\" rastoarna optica ecuatiei fundamentale a metafizicii erosului.
Parerea mea e ca nu epitetele si metaforele fac \"miracole\" in poezie ci verbele.
\"Tu nu ai dreptul sa vorbesti despre singuratate\", \"e ca si cum as vorbi eu despre iubire\" se traduce prin : tu nu ai dreptul sa vorbesti despre singuratate pentru ca AI ALES iubirea, iar eu nu am dreptul sa vorbesc despre iubire pentru ca AM ALES singuratatea...
Pentru ea, singuratatea e o forma de destin ( caruia nu i se poate opune), pentru el iubirea e un destin ( caruia nu i se poate opune).
Fiind vorba de o iubire-relatie, adica de un sentiment CONSTIENT, rolurile nu sunt ireversibile ci interferente - deoarece singuratatea si iubirea devin \"proprietate de cuplu\". Singuratatea lui declanseaza insingurarea ei, iubirea ei ii anuleaza lui \" dreptul\" la singuratate. De aici decurge o alta situatie paradoxala. Singuratatea ei e consecinta alegerii lui, deci EA are tot dreptul sa protesteze vorbind despre singuratate, asa cum si EL are tot dreptul sa vorbeasca despre iubire, pentru ca insasi singuratatea aleasa e o negatie, un refuz sau un protest la adresa iubirii...
De la paradoxurile lui Zenon, numai cartile lui Denis de Rougemont mi-au mai ridicat atatea probleme ca versurile tale.
Vezi ca \"joc\" - poem de generatie veche- prezinta, en resume, actiunea piesei lui Eugen Ionescu _ \" Setea si foamea, partea 1\". Daca n-ai citit-o, ti-o recomand cu incredere.
Si acolo exista un joc interesant al perspectivelor.
Rocadele sugerate de poemele tale se produc pe doua sau chiar trei planuri. Unul e cel narativ, al parabolei, in care apar jocurile de oglinzi la nivel de situatie, altul e reversul interior al actului aparent (parasirea ei nu are neaparat loc la propriu, poate fi vorba, ca si in piesa lui Ionescu, de o ruptura sufleteasca, jocul functionand ca metafora a despartirii in sens metafizic) si, in poemele mai noi, apare un al treilea plan care coincide cu ilustrarea unghiului subiectiv al partii adverse.
M-a impresionat foarte mult faptul ca te poti pune in pielea ei...
Am preferat sa folosesc pronumele la persoana a treia ( masc./fem.) si nu in dimensiunea \" eu/tu\" pentru ca versurile tale ating substratul generic al relationarii erotice.
Saltul in constiinta s-a intamplat probabil atunci cand ai incetat sa mai gandesti cu inima si ai inceput sa simti cu mintea....
Contrar conceptiilor criticilor literari, care considera ca poezia cerebrala e lispita de emotie lirica, parerea mea e ca tocmai acele poeme-monolog scrise in maniera shakespeariana, cu filon dramatic si conflict relational, au ceea ce s-ar putea numi putere de contagiune emotionala, pentru ca reusesc sa rupa cercul vicios al confesiunii.
Suferinta din dragoste traita la persoana intai nu poate fi decat, in cel mai fericit caz, estetica. Emotionant insa e un artist care sufera pentru celalalt, care poate simti in fiecare fibra a fiintei lui durerea unui alter ego sau chiar durerea lumii.
Din toata istoria poeziei, mie imi plac doar trei autori: unul care scrie poeme androgine, altul care scrie sonete de dragoste, detasandu-se de propriul personaj si descriind iubirea din ambele unghiuri subiective si al treilea - un tip care sufera pentru toate ororile lumii aumandu-si sufleteste drama fiecarei victime...
Ilinca.
Primele tale poeme ( editate ulterior) sunt niste mostre clasice de traire narcisico-masochista, tipice pentru majoritatea covarsitoare a artistilor.
E foarte greu sa convingi un poet al dragostei ca nu scrie despre dragoste ci despre pulsiunile sufletesti ale dorintei, sa-i explici ca imagoul fiintei iubite care transpare in versurile lui e un trucaj, o reflexie in-anima-ta a a unor asipratii egoiste, care il chinuie obsesiv. De ce? Pentru ca dragostea ( fie ea descrisa in termeni biblici, fie conceputa kantian - ca stare de constiinta sau definita psihologic prin COMUNICARE erotica) presupune o forma de altruism, de intelegere trans-subiectiva a \"obiectului dorintei\" (adica a celuilalt). Nu poti iubi o fiinta pe care n-o poti percepe ca pe un SUBIECT (alter ego) si careia nu-i poti descifra motivatiile sau natura initima a vointei. Majoritatea poemelor, asa zise - de \" dragoste\", sunt scrise de contemplativi care isi decanteaza, descriu, analizeaza, sublimeaza liric doar propriile trairi in contact cu \"fiinta-obiect\" a celuilalt, adica isi cultiva pasiunea pentru o himera, intr-un act aproape penibil de auto-adoratie, fara sa isi dea seama ca iubirea lor nu are decat o componenta egocentric subiectiva.
Astfel ca, \"iubind\" de unii singuri, adica dincolo de relatie, poetii contemplativi sfarsesc prin a trage concluzii pesimiste despre dragoste punand semnul egal intre trairea amoroasa si suferinta. Desi incarcate de patetisme, afecte si exaltari, poemele lor nu transmit nici emotie nici caldura umana, pentru ca dragostea ar trebui sa fie un camp de forte sufletesti generat de interferenta dintre doua vointe subiective complementare... Dar ca sa poti recepta existenta celuilalt intr-o cheie autentica, dincolo de proiectii si iluzii, trebuie sa poti iubi CONSTIENT, nu posedat de dorinta, dincolo de orice control rational.
Ceea ce m-a surprins (fericit) in poemle tale recente e faptul ca imagoul iubitei apare intr-o dimensiune interioara proprie. Te raportezi la o fiinta de \" semn opus\" nu la o transfocare subiectiv- egocentrica. Altfel spus, \" ai nevoie de ea pentru ca o iubesti, nu o iubesti pentru ca ai nevoie de ea\". ( E. Fromm). Poetul romantic, vezi cazul Beaudelaire bunaoara, se indragosteste de ceea ce ar putea \"folosi\" dintr-o femeie, de starile afective pe care contactul cu femeia i le suscita, iar poezia lui devine expresia unei simple descrieri a fluctuatiilor de stare, traite la persoana intai.
Unul dintre preferatii mei, Gellu Naum, a reusit sa surprinda printr-o formulare foarte sugetiva, fenomenul respectiv: \" fiecare se culca cu fiecare, dar se iubeste singur\"...
Asa stand lucrurile, poemele marilor clasici, romantici, simbolisti, modernisti, postmodernisti, sunt imbuibate de nefericire narcisica si pretind cititorului o identificare subiectiva cu trairile artistului.
Pe mine, personal, genul asta de pretentie ma irita, pentru ca ar trebui sa pot confunda iubirea cu o forma de onanie sufleteasca...E drept ca trecem toti prin asta intr-o adolescenta mioapa si acneica, insa, cu varsta, impamantenirea intr-o astfel de viziune a iubirii devine deplorabila, infantila, jenanta...
Interesant este conflictul care apare ilustrat in versurile tale. La prima vedere, s-ar putea spune ca ai reusit sa surprinzi o esenta a raportarilor hetero-sufletesti prin faptul ca intr-adevar, adevarata EI natura e iubirea si adevarta LUI natura e singuratatea.
Dintr-o alta perspectiva insa, sintagma \"n-ai dreptul\" rastoarna optica ecuatiei fundamentale a metafizicii erosului.
Parerea mea e ca nu epitetele si metaforele fac \"miracole\" in poezie ci verbele.
\"Tu nu ai dreptul sa vorbesti despre singuratate\", \"e ca si cum as vorbi eu despre iubire\" se traduce prin : tu nu ai dreptul sa vorbesti despre singuratate pentru ca AI ALES iubirea, iar eu nu am dreptul sa vorbesc despre iubire pentru ca AM ALES singuratatea...
Pentru ea, singuratatea e o forma de destin ( caruia nu i se poate opune), pentru el iubirea e un destin ( caruia nu i se poate opune).
Fiind vorba de o iubire-relatie, adica de un sentiment CONSTIENT, rolurile nu sunt ireversibile ci interferente - deoarece singuratatea si iubirea devin \"proprietate de cuplu\". Singuratatea lui declanseaza insingurarea ei, iubirea ei ii anuleaza lui \" dreptul\" la singuratate. De aici decurge o alta situatie paradoxala. Singuratatea ei e consecinta alegerii lui, deci EA are tot dreptul sa protesteze vorbind despre singuratate, asa cum si EL are tot dreptul sa vorbeasca despre iubire, pentru ca insasi singuratatea aleasa e o negatie, un refuz sau un protest la adresa iubirii...
De la paradoxurile lui Zenon, numai cartile lui Denis de Rougemont mi-au mai ridicat atatea probleme ca versurile tale.
Vezi ca \"joc\" - poem de generatie veche- prezinta, en resume, actiunea piesei lui Eugen Ionescu _ \" Setea si foamea, partea 1\". Daca n-ai citit-o, ti-o recomand cu incredere.
Si acolo exista un joc interesant al perspectivelor.
Rocadele sugerate de poemele tale se produc pe doua sau chiar trei planuri. Unul e cel narativ, al parabolei, in care apar jocurile de oglinzi la nivel de situatie, altul e reversul interior al actului aparent (parasirea ei nu are neaparat loc la propriu, poate fi vorba, ca si in piesa lui Ionescu, de o ruptura sufleteasca, jocul functionand ca metafora a despartirii in sens metafizic) si, in poemele mai noi, apare un al treilea plan care coincide cu ilustrarea unghiului subiectiv al partii adverse.
M-a impresionat foarte mult faptul ca te poti pune in pielea ei...
Am preferat sa folosesc pronumele la persoana a treia ( masc./fem.) si nu in dimensiunea \" eu/tu\" pentru ca versurile tale ating substratul generic al relationarii erotice.
Saltul in constiinta s-a intamplat probabil atunci cand ai incetat sa mai gandesti cu inima si ai inceput sa simti cu mintea....
Contrar conceptiilor criticilor literari, care considera ca poezia cerebrala e lispita de emotie lirica, parerea mea e ca tocmai acele poeme-monolog scrise in maniera shakespeariana, cu filon dramatic si conflict relational, au ceea ce s-ar putea numi putere de contagiune emotionala, pentru ca reusesc sa rupa cercul vicios al confesiunii.
Suferinta din dragoste traita la persoana intai nu poate fi decat, in cel mai fericit caz, estetica. Emotionant insa e un artist care sufera pentru celalalt, care poate simti in fiecare fibra a fiintei lui durerea unui alter ego sau chiar durerea lumii.
Din toata istoria poeziei, mie imi plac doar trei autori: unul care scrie poeme androgine, altul care scrie sonete de dragoste, detasandu-se de propriul personaj si descriind iubirea din ambele unghiuri subiective si al treilea - un tip care sufera pentru toate ororile lumii aumandu-si sufleteste drama fiecarei victime...
Ilinca.
Pe textul:
„Tu nu ai dreptul" de Gabitzu Lungu
0 suflu
ContextPozitiv...Eram aproape sigura ca sunt scrise MULT inainte, dar vroiam sa verific... O sa iti depun comentariile in subsolul lor, oK?
Pe textul:
„sonet XXXVI" de Ilinca Bernea
0 suflu
ContextSpune-mi te rog daca e adevarat ca ultimele poeme pe care le-ai editat sunt scrise (cronologic) inaintea primelor. Iti promit ca o sa-mi fac timp sa te lemuresc de ce te-am intrebat... Am stat si am reflectat asupra versurilor tale ( pe care le-am citit ieri) si m-am lamurit ce ma atrage la ele. E o diferenta foarte mare intre ultimele poezii publicate si cele de pana acum. S-a intamplat la un moment dat o mutatie in mintea ta si sunt curioasa daca in sens pozitiv sau negativ.
Ilinca.
Ilinca.
Pe textul:
„Despre mare" de Gabitzu Lungu
0 suflu
ContextDesi am zis ca nu ma mai pronunt in materie de poezie, fiindca ma suspectez ca nu am suficient simt liric si discernamant critic, nu pot sa ma abtin. Desi rar ma emotionez la poezii, versurile tale au resuit sa ma electrizeze. Imi cer mii de scuze ca nu te-am trecut pe lista favoritilor mei, cand am intocmit lista celor mai buni poeti de pe site... Abia acum te-am descoperit!
Ai o sensibilitate extraordinara, esti liric si epic in acelasi timp, foarte sugestiv, direct si nuantat, n-am cuvinte...
Imi place ca nu esti genul de vanator de stil, ca nu scrii demonstrativ, alambicat si exotic. Mi-e clar ca in materie de arta, orice parere venita din exterior e subiectiva... ar fi ridicol sa neg ca versurile tale au rascolit in mine anumite treburi pe care ma chinui, pare-se inutil, sa le exorcizez dar dincolo de coicidentele de stare, tind sa cred ca esti un poet autentic.
Imi pare rau ca suna asa stupid omagiile mele pe langa emotia care transpare din poemele tale (intodeauna m-a iritat critica literara in paranteza fie spus).Un critic bun (obiectiv) ar trebui sa fie un critic sensibil, dar sensibilitatea tine de configuratia unui for subiectiv. Un critic bun ar trebui sa discrimineze cu sange rece acele forme de arta la care nu te poti raporta cu sange rece, iata paradoxul esteticii.
Nu ma simt in stare sa iti comentez sau analizez versurile, ma uit in ele ca intr-o oglinda care imi arata ceea ce incerc sa-mi ascund... Si uite ca \"vrajitoarea cea rea\" e pe cale sa planga...
Ilinca
Ai o sensibilitate extraordinara, esti liric si epic in acelasi timp, foarte sugestiv, direct si nuantat, n-am cuvinte...
Imi place ca nu esti genul de vanator de stil, ca nu scrii demonstrativ, alambicat si exotic. Mi-e clar ca in materie de arta, orice parere venita din exterior e subiectiva... ar fi ridicol sa neg ca versurile tale au rascolit in mine anumite treburi pe care ma chinui, pare-se inutil, sa le exorcizez dar dincolo de coicidentele de stare, tind sa cred ca esti un poet autentic.
Imi pare rau ca suna asa stupid omagiile mele pe langa emotia care transpare din poemele tale (intodeauna m-a iritat critica literara in paranteza fie spus).Un critic bun (obiectiv) ar trebui sa fie un critic sensibil, dar sensibilitatea tine de configuratia unui for subiectiv. Un critic bun ar trebui sa discrimineze cu sange rece acele forme de arta la care nu te poti raporta cu sange rece, iata paradoxul esteticii.
Nu ma simt in stare sa iti comentez sau analizez versurile, ma uit in ele ca intr-o oglinda care imi arata ceea ce incerc sa-mi ascund... Si uite ca \"vrajitoarea cea rea\" e pe cale sa planga...
Ilinca
Pe textul:
„Scrisoare" de Gabitzu Lungu
0 suflu
ContextStimate Ivich,
Iti impartasesc sentimentele fata de site in totalitate, dar am o mica nedumerire. Cum vine traba cu : \"in literatura s-au nascut mereu curenturi noi...\"? Ca sa eliminam orice controverse gramaticale indezirabile propun ca din acest moment sa numim respectivele \"curenturi\" - curenti. Esti de-acord?
Iti impartasesc sentimentele fata de site in totalitate, dar am o mica nedumerire. Cum vine traba cu : \"in literatura s-au nascut mereu curenturi noi...\"? Ca sa eliminam orice controverse gramaticale indezirabile propun ca din acest moment sa numim respectivele \"curenturi\" - curenti. Esti de-acord?
Pe textul:
„Reality check" de Radu Herinean
0 suflu
ContextRadu! Ma uimesti... Dupa cum ai remarcat m-am ferit sa ma dau cu presupusul despre versurile tale, pentru ca le percep mai degraba sub forma de \"Idei\" enuntate metaforic sau liric, schite pentru posibile eseuri...In schimb, intr-o exprimare mai detaliata, constat ca ai fler,o argumentatie subtil nuantata, un discurs echilibrat si sustinut, coerenta si limpezime in transmiterea mesajului. In editoriale ti-ai format deja un stil, in poezie inca ti-l cauti...Sa nu crezi ca m-am hotarat sa-ti fac un compliment de consolare, pe motiv ca am evitat sa-ti comentez critic poeziile.
Am constatat ca aveam aceleasi preferinte in topul onorabililor membri, citez: \"e site-ul in care cativa Oameni avizati ca Radu H, Bogdan G, Matei G, Oriana...\" iar asta ma bucura pentru ca traiesc cu fobia unei lumi in care valorile sunt inversate.
Vroiam sa iti pun o intrebare cu o marja de intarziere oarecare. Dat fiind ca n-am mai accesat siteul de mult si am rarat momentul cu voturile pentru concurs, intreb: zarurile au fost deja aruncate?
Eu si Herjeu nu ne consideram poeti si banuiesc ca prezentam amandoi suficient de multa incredere incat sa facem parte din juriu... zic si eu! E tardiv sa luati in considerare si propunerile noastre pentru acel premiu? Vorbesc doar in numele meu, cu el n-am apucat sa abordez chestiunea.
Ca sa nu las loc la nici un fel de suspiciuni, o sa ii numesc (fara pretentia unei ierarhii) pe acei poeti care si-au depus versurile pe site si pe care ii consider cei mai valorosi.
In masura in care crezi ca \"pilele\" mele prezinta o credibilitate oarecare ii recomand pentru titlul de \"cel mai bun poet al anului anterior\" pe urmatorii autori ( ordinea e aleatoare):
Marina, Oriana, Mat, Guzganu, Elcreator, Skywalker.
Guz merita la fel de mult ca toti ceilalti acest premiu si faptul ca face parte din juriu il exclude automat de pe lista favoritilor si mi se pare nedrept.
Am preferat sa-ti scriu oficial si nu in particular acest lucru pentru ca presupun ca exista si alti membri ai siteului care-mi impartasesc opinia.
Ar avea cineva ceva impotriva ca nominalizarile sa fie facute cu cartile pe masa, prin vot deschis?
In cazul in care propunerea mea e tardiva, no offence.
Ilinca.
Am constatat ca aveam aceleasi preferinte in topul onorabililor membri, citez: \"e site-ul in care cativa Oameni avizati ca Radu H, Bogdan G, Matei G, Oriana...\" iar asta ma bucura pentru ca traiesc cu fobia unei lumi in care valorile sunt inversate.
Vroiam sa iti pun o intrebare cu o marja de intarziere oarecare. Dat fiind ca n-am mai accesat siteul de mult si am rarat momentul cu voturile pentru concurs, intreb: zarurile au fost deja aruncate?
Eu si Herjeu nu ne consideram poeti si banuiesc ca prezentam amandoi suficient de multa incredere incat sa facem parte din juriu... zic si eu! E tardiv sa luati in considerare si propunerile noastre pentru acel premiu? Vorbesc doar in numele meu, cu el n-am apucat sa abordez chestiunea.
Ca sa nu las loc la nici un fel de suspiciuni, o sa ii numesc (fara pretentia unei ierarhii) pe acei poeti care si-au depus versurile pe site si pe care ii consider cei mai valorosi.
In masura in care crezi ca \"pilele\" mele prezinta o credibilitate oarecare ii recomand pentru titlul de \"cel mai bun poet al anului anterior\" pe urmatorii autori ( ordinea e aleatoare):
Marina, Oriana, Mat, Guzganu, Elcreator, Skywalker.
Guz merita la fel de mult ca toti ceilalti acest premiu si faptul ca face parte din juriu il exclude automat de pe lista favoritilor si mi se pare nedrept.
Am preferat sa-ti scriu oficial si nu in particular acest lucru pentru ca presupun ca exista si alti membri ai siteului care-mi impartasesc opinia.
Ar avea cineva ceva impotriva ca nominalizarile sa fie facute cu cartile pe masa, prin vot deschis?
In cazul in care propunerea mea e tardiva, no offence.
Ilinca.
Pe textul:
„Reality check" de Radu Herinean
0 suflu
Context