viață îmbrăcată subțire

Doamne, stau pe marginea nopții și țintuiesc golul are pantofi cu vârf ascuțit pleoapele strânse îmi prinde palma stângă iar cea dreaptă și-o pune lasciv pe spate port rochie neagră umerii sunt goi îi simt obrazul pe tâmplă și tremurul piruete prin rotocoale de fum parcă am dansa de-o viață zâmbim îi desfac cravata mi-o leg pe frunte pletele blonde răsfirate ochii închiși respirația lui aripă rătăcită și ringul învârtit pe degetul universului balerini dans se-aud căluții mei cu marea pe coamă ..... din partea cealaltă a lumii o pasăre cu iris galben intră printre gratii strigă apoi zboară dacă Dumnezeu n-ar muri ce clipă sălbatică... timpul a expirat domnule cumpărați medicamentul acesta e-atâta zumzet la ușă 27 Octombrie 2016