Ica Ungureanu

Multe dame ai moșit, Că ești mamoș iscusit; Spune-mi însă, ca bărbat Cât de multe-ai... fecundat?

Când voi înceta din viață, Nu mă îngropați, băieți, Într-un loc plin cu verdeață, Ci într-unul cu scaieți.

Spre-a fi în formă nopți și zile, Vă recomand, la vârsta'treia, Pe lângă ceaiuri sau pastile, Viagra, șprițul și femeia.

Un vestit muzician, Pentru partenera sa, Cântă-ntruna, la pian: \"Si, Mi-re-la, la sol, fa!\"

Alegătorul în cabina de votare Altruist de felul său, Votul și l-a dat, ca-n fine, El s-o ducă tot mai rău, "Ei" -din ce în ce mai bine. Efecte secundare Chiar de-a nins sau a

Chițibușară cum e ea Și cu figura-i foarte acră, Pot zice despre șefa mea, Că are \"calități\" de soacră.

Dau o vilă cu piscină, Zestrea mea de la mămica, Bani -câți vrei, o limuzină, Scapă-mă de \"mititica\"!

Gospodină mi-s pe lume, Muza mea la prânz o chem, Să-i ofer compot de glume... Ea mi-a zis: \"Mai bine... gem!\"

De primăvara vieții, doamnă, N-ai vrea să-ți mai aduci aminte, Când numeri toamnă după toamnă, Cum pică dinte după dinte...

Pisicuță, sexy-pis, Tu mi-ai tors așa, încât, Soața, când s-a-ntors, mi-a zis: \"Fă-ți bagajele și... zât!\"

Motto: Amore, more, ore, re probantur amicitia. Tema: „Prietenul anevoie se cunoaște” Să moară dușmanii (?) Urarea asta, nu prea creștinească, Să nu-ndrăznești vreodată să o zici; Căci

Dichisit, cu barba rasă, La iubita lui , în casă, Intră omul, stă oleacă, Face un copil și pleacă.

În pădure, pe-o cărare, Se plimbau trei căprioare; Și toți lupii exclamau: \"Mamă, ce picioare... haaau!\"

Meserie la modă Luminița mult dorită, De poporul cu nevoi, S-a lăsat ademenită De un tip de la Play-boy. Ministrul de la capăt Cândva, la capăt de tunel Având putere și

Viața merge înainte până-mbătrânim , apoi vom avea destulă minte care \"merge\" înapoi.

De la vinurile cramei, Ia te uită, s-a ales Toată spuma epigramei... (Aș, de unde, drojdie-s!)

De-un bondar, profund jignită, Bâzâia o gâză mică: "Jur, pe-onoarea mea rănită, Că te spun lu'... domn' Mitică!"