ora de spovedanie

am uneori crize de nervi, totul mă scoate din sărite. îmi pare apoi rău. nu pot să traiesc așa. oameni prea mici în creiere prea mari, în lumi prea aglomerate, neputincioși, nu se lucreaza pe ei înșiși, spun când ai întrebari: avem întreținerea de platit! te tortureaza psihic și apoi îți motiveaza că s-au speriat. nu suport să văd cum îi dă cuiva sângele pe nas pentru că e apăsat de propria prostie. mă enervez, mă enervez și degeaba îmi țin mâinile pe lângă corp, cuvintele vin să mă facă urată. unde să-mi duc sufletul? îi dau drumul...fugi unde crezi...departe. de acolo să-i ajuți. altfel ne scufundăm împreună într-o disperare neagră, fără fund. http://www.trilulilu.ro/daniela_d/ec0ffd55d4fbd3