Poezie
Oglinzi provizorii
2 min lectură·
Mediu
Sărată, gloria alunelor pe tăvile
dimineților stropite
cu vin acrit în pahare mahmure.
Obsesiile morții dezleagă rebusuri
în oglinzile provizorii ale poftelor.
În sânge metalele nu se mai preschimbă în aur,
numerele șovăie să se dividă
în fracții cu zecimale fără sfârșit după virgulă,
iar structura moleculară a gravurilor japoneze
ascunde decese nedrepte lângă ape culpabile.
Anemice spovedanii ofensează
esențele orelor prime
din dialogul zăpezilor cu arborii
săgetați de gnomi cu stigmate de rouă.
Nu mă surpa, Doamne,
în gurile știrbe ale lichenilor
de pe zidul fără întoarcere
al cantilenelor
ce incendiază viile toamnei.
Glaces provisoires
Sur les plateaux des matinées
arrosées avec du vin aigre
dans des verres abrutis,
la gloire des noisettes est salée.
Les obsessions de la mort résolvent des mots croisés
dans les glaces temporelles des tentations.
Les métaux ne changent plus en or dans le sang,
les chiffres hésitent de se diviser
en fractions décimales sans fin après la virgule
et la structure moléculaire des gravures japonaises
cache des décès injustes auprès d’eaux coupables.
Du dialogue des neiges avec les arbres
foudroyés par des gnomes à stigmates de rosée;
des confessions anémiques offensent
les essences des heures premières.
Ne m’écroule pas, Mon Dieu,
dans les bouches édentées des lichens
grimpés sur le mur sans retour
des cantilènes incendiant
les vignes de l’automne.
001672
0