Poezii

Sună un cinel de la o milă distanță, Drumu-i pustiu și vremea-i creață, De la o milă distanță, Stâlcesc un “rămas-bun”, “Bun venit!”, Șiroaielor de pe față. Cu fiecare pas te-am

HVHarald Varga

0

0

Asta e natura Pentru că asta îi e natura. Pesemne, că vremea-i slută În sufletul celui ce-ndură, Cel ce nu mai exultă, Vremea-i multă. Uimitor cum cazi, într-o frenezie Când mi-e șederea

HVHarald Varga

0

0

Nu-mi plac... Corzile sensibile, Slovele penibile, Suflete lizibile. Ce marcă-ți grațiază terminațiile nervoase Când gerul verii-ți dă angoase? La bătaie de monedă, Moartea-n grabă,

HVHarald Varga

0

0

Languros mă voi uita pe harta palmei Cu ochii blânzi ca două cepe Și-oi descăleca nevrotic Oi cădea pe trepte. Că nu-s cal de sânge nordic Nici vreun apărător de țară, M-am născut într-un

HVHarald Varga

0

0

Nu mă descompun La colț de stradă, Nici la miez De bitum încins, Când compun, Mă descompun Aici.

HVHarald Varga

0

0

Nu mai am...ce prețui, Sunt chiar un mort, printre vii?! Era o vreme, Pieptu-mi descria amor... Era vremelnic... Sunt eu o vreme, Prin timpul lor?! Pe-o mare murdară, Zac, uitat de-o

HVHarald Varga

0

0

Sudoarea caldă-mi curge pe frunte Căci despre moarte știu cuvinte multe, Când soarele-n eclipsă și luna tomnatică Fac lumina zilei o fiară sălbatică. Smulge-i inima și întreabă dacă-l

HVHarald Varga

0

0

Nu spune nimic, Așteaptă, Searbădă, Cântarea-i Și-i lentă și-i veche, Așteaptă De-o vreme Pereche. O rimă-n aer azi, Întreba de mine parcă, Spune-i să fugă Dup-o altă Daltă.

HVHarald Varga

0

0

Dragă, fiică de zei, Posomorâtă de ei, Ia vino, de vrei Într-al meu lăcaș, Te țin deoparte De ospăț și de bucate Și de mine-n parte Într-o altă lume, Ce rost, să-ntreb \"De ce?\", Când

HVHarald Varga

0

0

Ceremonia,astă ceremonie, Semănând c-un priveghi fără privire, Te face mai bun? Te-nvie Din amorțire,din a paginii sfârșire? Luna,văduva apusului, Utopia plânsului, Chemarea

HVHarald Varga

0

0

Mi-e capul obosit,fruntea plecată Spre-o podea ce stă să jignească, Și-mi atârnă-n jos Privirea lemnoasă. Pe umeri am pietre Ce mă trimit în ocult, Pe mâini, semne Că n-am mai visat

HVHarald Varga

0

1

Bucuros să-ți știu numele, Deși-i murdar acum, Lasă-i pe îngeri să ți-l lase, Suflet neliniștit. Înapoi în pădure... Cu pași repezi,cu mândrie De astă dată, Vocea-ți

HVHarald Varga

0

0

Suflă,șuieră Fluieră... Gândul, Insuflă vântul, Umflă pământul. Răsună-mi cântul, Furtuna-i cu rândul, Mormântul... Trece... Pietrele Și apa rece.

HVHarald Varga

0

0

Izvor de suferință,izvor de alinare, De care atârn până-n sfârșit, Cu tine voi muri,mâine sau în bătrânețe Privindu-te,lucid și ramolit. Mii de ace simt pe piele acum, Când iarăși mă bântui

HVHarald Varga

0

0