Poezie
Minte pierduta, suflet gasit
1 min lectură·
Mediu
Ceremonia,astă ceremonie,
Semănând c-un priveghi fără privire,
Te face mai bun? Te-nvie
Din amorțire,din a paginii sfârșire?
Luna,văduva apusului,
Utopia plânsului,
Chemarea morții-
Cuvertura nopții.
Ne saltă inimile când ploaie auzim,
Animale suntem,
Ne crapă pielea dacă iubim,
Crucea o ducem.
Pe asfaltul pufos al melancoliei,
Un om,doi,puncte,puncte,
Și virtuțile defuncte,
Pietre-n templul prostiei.
De la Blaga pentru secolul următor,
Pentru el,pentru tine,incolor.
De la Bacovia pentru cei ce mor,
Invizibil,ecoul lor.
Rămas-bun viorii întâi,
N-a fost,va fii și îi
Din teatru și filarmonică,
Aplauzele și scena erotică.
Aprinde-ți o țigară,
Lasă aerul afară,
Să-ți întrevadă viziunea o cioară,
De data asta n-o să doară.
Ești sclava dinastiei,recunoaște,
Recunoaște! Surd urletul,
Când mintea și sufletul
Nu le poți cunoaște.
001.465
0