Sonetul spânzuratului

reusit exercitiu si surprinzator, m-a trecut un fior pe sira spinarii citind titlul (m-as fi gandit ca ideea ar fi putut veni de la un barbat) si incep sa te suspectez de capacitatea de invidiat de a provoca si de a \'zgaltzai\' pe cel care te citeste. nu cred ca postura eroului sceptic si contemplativ e facuta pentru tine, mai degraba te vad arzand o data si-nc-o data, pana la capat si pana la scrum, dar fara regrete.nu ne minti cu scepticismul tau, cred ca esti altfel. si iubirea nu e pentru sceptici, stii bine...

Tocmai is in pauza de pranz, deci undeva intre dimineata si seara... Scepticismul nu-i al meu (dar ca exercitiu e bun pentru muschi), eu sunt cu sunny side up, dupa cum se vede si in poza. Ca scepticismul cu pricina e masculin, aici punct ochit, punct lovit. Spanzuratul meu e barbat de barbat. Acum, daca s-a spanzurat sau a fost spanzurat, inca nu stiu, mai sap. Daca nu aflu, il resuscitez si il intreb.

Grăbit-ai fost să-l spânzuri de un pom
Pe-acest nefericit teribil, om.
Dar ai promis că-l vei resuscita
Atunci să știi, și eu te voi ierta!

Buna Sandra
se pare ca a venit timpul sa-ti intorc vizita:-)
frumos si reusit sonet.
felicitari

Nene Luchi, faci mata ce faci si descretesti fruntile, cu viersul tau de sirena. Uite ca in semn de stima imi intrerup munca cea fara amanare si iti trimit raspuns:

Jos palaria pentru solidaritate
Si orice om imi este ca un frate
Dar fara spanzurat, sonetul cu pricina
Nu se putea sa fie scris, batu-l-ar vina!

Reusit exercitiu, dar se putea mai bine. Sonetul asta, cu putina slefuire, ar deveni o piatra pretioasa, asa cum imi plac mie sonetele. Placuta lectura, multumesc.

Sugestii sa fie, le astept. Multumesc de trecere, usa ramane deschisa :)